Amza Pellea ar fi împlinit, astăzi, 83 de ani

„Timpul șterge – spunea Amza Pellea – dar el știe să păstreze, ca nimeni altul, ceea ce nu trebuie pierdut…”

Amza Pellea (1931-1983) face parte din promoţia de aur a teatrului românesc, alături de Draga Olteanu, Silvia Popovici, Sanda Toma, Victor Rebengiuc, George Constantin sau Mircea Albulescu. Era popular, tonic, plin de umor spontan şi de bună calitate. Pe Amza Pellea, lumea îl cunoaște ca pe interpretul personajului Nea Mărin, protagonistului filmului „Nea Mărin miliardar”. Este, totodată, cel care a „reînviat”, prin jocul său actoricesc, figuri emblematice din istoria românilor, precum Decebal, Mihai Viteazul sau Vlad Țepeș.

Olteanul devenit actor din întâmplare

Întâlnirea cu teatrul a fost pur întâmplătoare. Lucra la uzina electrică din Craiova, când a descoperit un afiş care anunţa ultima zi a probelor eliminatorii pentru examenul de la IATC, secţia cinematografie. S-a prezentat din curiozitate, ca să se intereseze despre soarta unei prietene care dăduse examen la secţia actorie. Membrii comisiei i-au pus întrebări, apoi i-au dat un exerciţiu de actorie, şi i-au cerut adresa. Când l-au declarat admis la probele eliminatorii, l-au căutat pentru examenul final. Amza Pellea avea intenţia de a urma regia, însă membrii comisiei l-a propus pentru secţia actorie, unde a avut doi străluciţi profesori şi mari pedagogi: Mihai Popescu şi Alexandru Finţi.

Cum s-a îndrăgostit de meserie

A absolvit Institutul de Teatru în 1956, iar după absolvire a jucat la teatrul din Craiova. Tot acolo, în zonă, şi-a cunoscut viitoarea soţie, pe Domnica Mihaela. Au mers pe acelaşi drum până când moartea i-a despărţit. Împreună au avut o fiică, pe Oana Pellea, marea actriţă de azi. „Am început să-mi iubesc meseria în timp ce eram la Craiova, în timpul unui spectacol cu Hamlet. Jucam Horaţiu. După moartea lui Hamlet, Horaţiu are un monolog care încheie piesa. În timp ce îl debitam, am simţit dintr-o dată liniştea nefirească a sălii. Ştiam că nu e datorată exclusiv interpretării mele. Înţelegeam exact mecanismul: era un spectacol bun şi toată emoţia acumulată pe parcurs se concentra în mod firesc pe final.

Întâlnirea cu Radu Beligan

În 1959 se întoarce în Bucureşti şi joacă în la Studioul Armatei (Teatrul I.C. “Nottara”), pentru ca din 1961, actorul Radu Beligan îi propune să se angajeze la Teatrul de Comedie. „M-am simţit bine la Teatrul de Comedie, despre care criticul Gauthier scria la Paris: «nu e un teatru de vedete, ci un teatru-vedetă». Dacă aş fi întrebat, de un rol pe care l-aş dori, ar fi Petrucchio din „Femeia îndărătnică“. În două distribuţii paralele: Mircea Albulescu – Sanda Toma, eu – Stela Popescu.“

Revelioanele cu Nea Mărin

Spre sfârşitul anilor ’70, a inventat personajul Nea Mărin, din energia şi viaţa Băileştiului natal. „Neuitând de unde a plecat, Amza aprinde scânteia umorului oltenesc în public. Năstruşnică născocire: Nea Mărin. Din capul locului, apariţia lui Nea Mărin stârneşte mulţimile, care, în trombă, se duc după el. Secretul veseliei îl arată măsura în hohote. Răsar acoliţii şi îi complică tâlcul – Sucă, Veta, naşul Pandelică…”, spune Gaby Michăilescu, în Cuşca sufleorului. Însemnările unui impresar.

Nea Mărin, cel mai de scucces film românesc

“Nea Mărin miliardar”, regizat de Sergiu Nicolaescu, ce l-a avut în rolul principal pe Amza Pellea, a adus circa 7,5 milioane de români în sălile de cinema, înainte de 1989; celelalte 200 de filme româneşti realizate după Revoluţie au strâns împreună sub 7 milioane de spectatori. „E de preferat să strici un rol bun, decât să ai talent excedentar pentru unul prost din capul locului. Asta e viaţa noastră. Jucăm o viaţă şi rămânem într-un rol, două… Pe mine, «Mihai Viteazul» nu mă urmăreşte pe stradă. L-am făcut şi gata. Eu am încercat să împac personajul-erou cu rolurile de pe scenă şi chiar cu surprizele. De asta am spus bancuri cu olteni, la radio. Pe unii s-ar putea să-i fi supărat. Alţii poate că au simţit că aici se ascunde o nevoie a mea de a face lucruri foarte diferite.”, spunea Amza Pellea.

S-a stins din viaţă prea devreme

Suferind de cancer pulmonar, Amza a murit la vârsta de 52 de ani, pe 12 decembrie 1983, la București, și a fost înmormântat la Cimitirul Bellu. S-a stins din viaţă cu două zile înainte ca fiica sa să susţină examenul  de absolvire a Institutului de Teatru. În 2011, în prezenţa Oanei Pellea, a primarului din Băileşti şi a Primarului General al Capitalei, a fost dezvelită steaua Amza Pellea pe Aleea Celebrităţilor.