Industria câştigă bătălia gazelor

Ei au ameninţat cu închiderea fabricilor şi cu disponibilizarea a peste 500.000 de angajaţi în acest an, din cauza costurilor mari cu achiziţia energiei.

Guvernul a adoptat, la finele lunii trecute, cel mai important program de măsuri pe care l-a luat statul în ultimii ani pentru protejarea industriei. În primul rând, a fost menţinut preţul de referinţă al gazelor la care se vor putea raporta producătorii industriali şi nu a crescut cu 24% de la 1 aprilie, aşa cum prevedea calendarul iniţial.

„În baza pachetului de sprijin pentru industrie, pe toată piaţa liberă, preţul de referinţă la gaze la care se vor putea raporta producătorii şi consumatorii industriali va fi preţul de la 1 ianuarie, respectiv 230 de dolari pe mia de metri cubi. În acest fel, pe de-o parte, ne menţinem angajamentele de a liberaliza preţul la gaze, pe de altă parte, impactul va fi minor sau chiar în baza competiţiei libere, aşa cum s-a întâmplat la energie electrică, vor scădea aceste preţuri şi practic marii consumatori vor putea să fie în continuare competitivi”, a declarat premierul Victor Ponta.

Cum stopăm scumpirea

Un alt ajutor pentru factura la gaze este faptul că producătorii nu mai sunt supraimpozitaţi în funcţie de preţul de pe piaţa reglementată, prin urmare pot face orice fel de discounturi marilor consumatori. Până acum, industria nu putea plăti un preţ mai mic decât cel reglementat pentru gazele achiziţionate de la producători, pentru că veniturile suplimentare ale acestora erau impozitate în funcţie de preţul reglementat. În plus, Guvernul a adoptat şi ajustarea ţintei pentru regenerabile în acest an de la 15% la 11,1% cât a fost ţinta în 2013, ceea ce este o uriaşă gură de oxigen pentru marii consumatori. „Conform calculelor noastre, acest fapt va avea un impact de scădere cu 10-15% a componentei de energie regenerabilă din factură. În momentul de faţă este undeva la 40-42 lei pe MWh şi ar fi urmat să crească, dacă nu am fi adoptat această măsură, la 64 de lei pe MWh. Prin această măsură, din calculele noastre, vom ajunge cu 10-15% sub acest nivel de aproximativ 40 de lei pe MWh”, a spus ministrul delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu. El a precizat că, foarte probabil, această măsură va duce la tranzacţionarea certificatelor verzi aproape de valoarea lor minimă.

500.000 de locuri de muncă ar fi pierdut România dacă Guvernul nu ar fi sprijinit industria

 32% este contribuţia industriei la PIB-ul României

 420 de dolari pe mia de metri cubi este preţul gazelor de import în primul trimestru al anului

 143% – cu atât s-ar fi scumpit gazele în doi ani

Certificatele verzi, o problemă

Faptul că va scădea cu 10-15% componenta de certificate verzi înseamnă mai puţin de un leu pentru factura unui consumator casnic mediu, însă, pentru marile companii industriale, acest lucru înseamnă peste 10-15 milioane de euro, în condiţiile în care, anul trecut, companii uriaşe energofage, cum sunt cele din industria siderurgică şi a aluminiului, au plătit peste 100 de milioane de euro în contul certificatelor verzi.

Mai departe, Guvernul a eliminat şi taxa de cogenerare de înaltă eficienţă pentru energia care va fi exportată. Această taxă era şi ea plătită de toţi consumatorii, prin urmare factura va scădea şi mai mult pentru marii consumatori de energie.

Fabricile se pregăteau de faliment

Cu doar o săptămână înainte de adoptarea acestor măsuri, reprezentanţii marilor consumatori de energie au susţinut o conferinţă de presă în care au arătat cât de lovită va fi industria dacă Guvernul nu ia măsuri de urgenţă.

Ei au comandat un studiu consultanţilor de la Deloitte, în care se arăta că România riscă să reintre în recesiune dacă liberalizarea pieţei gazelor va continua conform calendarului care este în vigoare. Preţul gazelor de producţie internă va creşte cu 143% în următorii doi ani, potrivit acestui studiu, ceea ce înseamnă că, pentru consumatorii industriali, preţurile finale vor fi majorate cu 72%. În consecinţă, România ar fi riscat să piardă 6,3 miliarde de euro şi peste 500.000 de locuri de muncă. Reprezentanţii Deloitte au amintit şi că, în România, industria are o contribuţie de 32% la Produsul Intern Brut.