Noul Cod fiscal. Derapaje vs atractivitate

Aprobat  aproape în  unanimitate în Parlament, Codul Fiscal prevede, printre altele, reducerea TVA de la 24% la 19% de la 1 ianuarie 2016, eliminarea „taxei pe stâlp” şi a supraaccizei la carburanţi, scăderea impozitului pe dividende, majorarea plafonului de deductibilitate pentru asigurările private de sănătate şi dă posibilitatea primăriilor să majoreze cu 50% nivelul taxelor locale, în timp ce impozitul pe terenurile nelucrate poate creşte cu 500%. Din proiectul iniţial au fost eliminate scăderile cotei unice de impozitare şi CAS, propuse iniţial pentru 2019, respectiv 2018.

Motivul principal al neînțelegerilor a fost acela al deficitului bugetar creat de reducerile fiscale. România și-a asumat în fața autorităților de la Bruxelles un deficit de până la 1,2% din PIB în perioada 2016-2018. După adoptarea noilor măsuri, ministrul Finanţelor, Eugen Teodorovici, a anunțat că nivelul estimat al deficitului de anul viitor se ridică la 2,8-2,9% din PIB, apropiat de nivelul de 3%, a cărui depăşire declanşează procedura de deficit excesiv. FMI consideră că aprobarea Codului Fiscal va crea un deficit fiscal semnificativ, pentru care va fi foarte important, dar şi foarte dificil de găsit măsuri compensatorii.

Alegerile din 2016, inflația și deficitul din 2008

Președintele Consiliului fiscal, Ionuț Dumitru, trage un mare semnal de alarmă: la anul vom avea alegeri parlamentare. Riscul este acela al derapajului bugetar, adică vor fi cheltuieli publice mult mai mari decât veniturile, în condițiile în care taxele scad semnificativ anul viitor. Există riscuri suplimentare legate de alegeri, cheltuieli bugetare suplimentare, mai ales că se pregătesc majorări salariale în sectorul bugetar, spune analistul.

„Cu ce avem aprobat acum, noul Cod Fiscal, deficitul ar putea să sară de 3% din PIB. Dacă mai cresc și cheltuielile, derapajul va fi și mai mare. Dacă ne uităm la componenta măsurilor, se pune o problemă de dozaj, în sensul în care avem costuri eminamente pe partea de consum, reduceri de TVA și de accize care stimulează consumul într-un moment în care acesta oricum crește deja foarte rapid. Pachetul este deja unul foarte puternic prociclic și va accelera cererea internă, în special consumul care va însemna exces de cerere și dezechilibre macroeconomice în perioada următoare, așa cum am văzut înainte de criză: presiuni inflaționiste și creștere de deficit de cont curent. Consumul deja crește cu peste 4%, în primul trimestru a crescut cu 4,9%. Anul trecut a crescut cu 4,6%, deci avem o accelerare a consumului în ultima perioadă și noi venim cu un pachet foarte puternic de stimulare a consumului. Momentul este foarte nepotrivit și poate crea probleme ulterioare”, a declarat Dumitru pentru Q Magazine.

Având perspective de derapaje economice, România dă semne, în mod „oficial”, că „se lipsește” de acordul cu FMI. „Avem nevoie de FMI în condițiile în care importăm credibilitate prin acest acord. De finanțare e clar că nu mai avem nevoie, dar uitați-vă: când să se finalizeze aceste acorduri, derapăm bugetar. Noul Cod Fiscal ne expune la un risc foarte mare de a avea un derapaj bugetar și de reversare a consolidării fiscale pe care am obținut-o în ultimii ani. În condițiile astea, e destul de clar că pe picioare proprii va fi foarte greu să menținem echilibrele economice sub control”, a adăugat Dumitru.

Impactul economic al reducerilor de taxe nu poate fi măsurat acum, spune analistul economic Bogdan Glăvan, profesor de economie la Facultatea Româno-Americană. Putem vedea, acum, rezultatul scăderii CAS din toamna anului trecut, din punct de vedere al creșterii colectării și al avansului economic. Produsul Intern Brut a crescut în termeni reali în primul trimestru, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, cu 4,3% ca serie brută, respectiv cu 4,2% ajustat sezonier. Dar, spune analistul, nu putem lua în calcul un risc major de dezechilibru macroeconomic, după cum nu putem ști dacă va avea un efect extraordinar de bun.

Politica fiscală și… inflația?

„Nici noi, nici Guvernul, nici altcineva nu ar putea ști exact în cazul unor modificări de amploare a taxelor și a celor care au fost deja implementate cum vor arăta veniturile bugetare anul acesta sau anul viitor. Este posibil ca veniturile bugetare să arate relativ bine. Scăderea CAS din toamna trecută de-abia se reflectă, e o creștere considerabilă la încasări de TVA. Motivul pentru această execuție bună este, în opinia mea, îmbunătățirea colectării taxelor și creșterea economică”, a explicat Glăvan pentru Q Magazine.

În același timp, spune profesorul de economie, scăderea de impozite nu are cum să creeze presiuni inflaționiste, deoarece nivelul prețurilor este determinat de politica monetară, de cererea și oferta de bani, de relația dintre masa monetară și producția de bunuri și servicii. Astfel, scăderea fiscalității nu va duce la accentuarea dezechilibrului comercial așa cum s-a întâmplat în anii de boom economic, deoarece, în acea perioadă, importurile masive care surclasau exporturile erau cauzate de expansiunea creditului.

„Aveam creditare cu nemiluita, lumea avea bani ieftini și cu banii ieftini consuma în neștire bunuri pe care le cumpăram din import. În prezent, expansiunea creditului este cu mult mai mică decât era în anii de boom economic și, chiar dacă ar crește în continuare decalajul dintre importuri și exporturi, de această dată sunt stimulate investițiile, crearea de locuri de muncă, achiziția de locuri de muncă și de echipamente, adică procesele capabile să crească bunăstare și să aducă plus valoare în viitor. În anii de boom economic, expansiunea creditului clar a stimulat consumul irațional, și de-aici acel deficit de cont curent uriaș”, a precizat Bogdan Glăvan.