Bruxelles-ul a dat undă verde Master Planului pentru transporturi, document strategic de care vor trebui să ţină cont toate guvernele de acum încolo când vine vorba despre investiţii în infrastructură.

Intern

Masterplanul pe transport, undă verde de la CE. Ce s-ar putea construi

Master Planul vine cu o veste bună şi una proastă, notează Digi 24. Dacă vom continua reformele şi nu ne vom aventura în politici fiscale nedisciplinate, avem şanse să construim toate autostrăzile de care avem nevoie. În caz contrar, banii ne vor ajunge doar pentru cei aproape 120 de kilometri dintre Sibiu şi Piteşti şi pentru finalizarea şantierelor deja deschise.
Transformarea autostrăzii Bacău-Paşcani în drum expres şi lărgirea cu încă o bandă pe sens a şoselei de mare viteză Bucureşti-Piteşti sunt câteva dintre surprizele variantei finale a Master Planului de Transporturi.

Răzvan Dobre, consilier superior în Ministerul Transporturilor: „Comisia a spuns că nu mai are niciun comentariu. Master Planul spune nu doar ce trebuie construit, ci mai ales când”.

România îşi propune ca în următorii 15 ani să construiască peste 1.200 de km de autostradă şi mai bine de 1.900 de kilometri de drum expres.

Nu ne vor ajunge doar fondurile europene şi banii de la buget. Vom avea nevoie şi de împrumuturi. Pentru asta ar fi nevoie ca Bruxelles-ul să accepte pentru România o derogare anuală de deficit de 0,5% din PIB, timp de patru ani începând din 2017.

Comisia Europeană ar fi de acord, dacă Bucureştiul va evita să rispească banii publici, cum s-ar putea întâmpla prin adoptarea Noului Cod Fiscal care prevede mai multe tăieri de taxe odată cu majorarea salariilor pentru angajaţii de la stat.

Disciplina fiscală va da României posibilitatea să construiască șase autostrăzi, în frunte cu Piteşti – Sibiu, dar şi trei drumuri expres: Ploieşti-Paşcani, legătura Aeroportului Otopeni cu autostrada spre Ploieşti şi centura de Sud a Capitalei.

Totodată vor fi bani, spune documentul, şi pentru pentru finalizarea şantierelor deja deschise.

În caz contrar, România va trebui să-şi finanţeze investiţiile doar cu banii europeni şi din visteria statului. În acest scenariu pesimist nu ne vor ajunge fondurile decât pentru construirea şoselei de mare viteză Sibiu-Piteşti, a drumului expres Ploieşti-Bacău şi a centurii de Sud a Capitalei, dar şi pentru terminarea autostrăzilor deja începute, precum Lugoj – Deva, Sebeș – Turda, Câmpia Turzii – Târgu Mureș. Gaura de finanţare va fi de peste 700 de milioane de euro.

Specialiştii au atras deja atenţia că România dispune de mai puţini bani europeni din actualul buget al Uniunii, pentru că vrea să obţină bani si pentru proiectele mai vechi si neterminate la timp.

Corina Creţu, comisar european pentru Politici Regionale: „Aşteptăm de la autorităţile române lista proiectelor care vor fi fazate, în iulie o să le primim, noi am solicitat până în septembrie să primim această lista pentru a putea vedea cum se aşază bugetul pentru 2014-2020”.

Master Planul pentru Transporturi prevede investiții și în calea ferată, de 14 miliarde de euro, în următorii 15 ani. Răzvan Dobre, consilier superior în Ministerul Transporturilor. „Vorbim de reabilitarea a 4.000 de kilometri de cale ferată, ceea ce este foarte mult dacă ne uităm în spate”, a declarat oficialul. Alte 2 miliarde si jumătate de euro ar urma să meargă în modernizarea porturilor şi aeroporturilor.

Scenariu optimist în care României i-ar fi aprobată clauza de reforma structurală şi derogarea de 0,5% din PIB deficit anual, planul prevede realizarea următoarelor proiecte:
– Autostrăzi: Sibiu – Piteşti, Comarnic – Braşov, Sibiu – Braşov, Tg Neamţ – Paşcani – Iaşi, Nădăselu – Suplacu de Barcău (Borş şi Oradea), Piteşti-Craiova şi A0 (Inelul Bucureştiului) la nivel „half-profile”.

– Drumuri Expres: Centura de Sud a Capitalei (4 benzi), Ploieşti-Buzău-Foscani-Bacău-Paşcani, legătură A3 – Aeroportul Henri Coandă.

– Finalizarea tuturor autostrăzilor şi drumurilor începute în prezent, dar întârziate şi neterminate la termen.

– Cinci drumuri Eurotrans/TransRegio, şapte variante de ocolire şi drumul expres Constanţa – Tulcea – Brăila, la pachet cu podul peste Dunăre.

În varianta pesimistă, în care clauza de reforma structurală nu va fi acceptată, România se va baza doar pe banii proprii şi fondurile nerambursabile aferente perioadei 2014-2020.
– Autostrăzi: (Lugoj-Deva, Sebeş – Turda, C. Turzii – Târgu Mureş), autostrada Sibiu – Piteşti.
– Drumul expres Ploieşti-Buzău-Bacău şi centura sud a Capitalei.

În lipsa unui acord scris al QMagazine, pot fi preluate maxim 500 de caractere din acest text, fără a depăşi jumătate din articol. Este obligatorie citarea sursei www.qmagazine.ro, cu link către site, în primul paragraf, și cu precizarea „Citiţi integral pe www.qmagazine.ro”, cu link, la finalul paragrafului.

Click pentru a comenta

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Cele mai populare articole

To Top