Scrisoare de susţinere a Oanei Stănciulescu

Cazul Oanei Stanciulescu a ajuns la faza “Lista sustinatorilor”, dupa ce in urma cu cateva zile, 25 de personalitati au semnat o scrisoare in care cereau conducerii PNL sa nu o sustina pentru un post de membru in Consiliul de Administratie al Televiziunii Române.

Iata mai jos cine o sustine si de ce.

Puteti citi ce ii reprosa tabara adversa aici.

Doamnă Alina Gorghiu, co-preşedinte PNL,

Domnule Vasile Blaga, co-preşedinte PNL,

Stimaţi liberali,

Se întâmplă rar ca desemnarea unei persoane într-o funcţie publică să trezească o reacţie deopotrivă violentă şi nejustificată. Se întâmplă rar ca, aparent în numele libertăţii, cenzurarea propriei conştiinţe să fie preferată şi recomandată de un grup de notabilităţi, la paravanul unei legi tendenţios interpretate. Dar s-a întâmplat acum.

Acum, când Partidul Naţional Liberal a hotărât să desemneze ca membru în Consiliul de Administraţie al Televiziunii Naţionale un jurnalist profesionist şi onest, nu un om de partid. Nominalizarea Oanei Stănciulescu pentru CA al TVR e un gest de normalitate şi decenţă politică, onorabil pentru PNL, indiferent de simpatiile politice ale fiecăruia. Pentru că, indiferent de aceste simpatii politice, înţelegem cu toţii că Televiziunea Română nu poate – şi nici nu ar trebui să fie altfel! – să supravieţuiască decât prin desprinderea de interesele politice ale partidelor şi asumarea principiilor fundamentale ale jurnalismului. Prezenţa Oanei Stănciulescu în Consiliul de Administraţie garantează un vot de conştiinţă în acest for şi ridică standardele profesionale ale instituţiei naţionale de presă.

Cariera Oanei Stănciulescu este cea mai potrivită scrisoare de recomandare pentru postul de membru în CA al TVR. Imparţialitatea este probată de activitatea sa jurnalistică, iar critica sa este îndreptată împotriva Puterii, oricare ar fi aceasta, aşa cum logica firească a breslei impune.

Semnatarii scrisorii de protest faţă de numirea Oanei Stănciulescu în CA al TVR acuză stilul acid al jurnalistului. Reamintim acestora, folosind un clişeu accesibil oricui, că presa are rolul de „câine de pază” al democraţiei. Jurnaliştii resemnaţi, care acceptă cu uşurinţă orice retorică de partid, nu pot păzi nimic. Pot asista sau, cel mult, constata. Pentru televiziunea naţională, un astfel de agent de presă constatator este inutil. Absenţa unui jurnalist de calibrul Oanei Stănciulescu din CA al TVR a produs efecte vizibile. Înecată în datorii şi gestionată telefonic de liderii politici, televiziunea naţională ar fi avut nevoie de Oana Stănciulescu şi până acum. Pentru că, în cei peste douăzeci de ani de carieră, Oana Stănciulescu ne-a demonstrat că nu poate rămâne impasibilă în faţa unei nedreptăţi. Va scrie sau va vorbi.

Aşa cum, în faţa unei interpretări incorecte a Legii 217/2015, Oana Stănciulescu a vorbit deschis, respectând principiul pe care e clădită profesia de jurnalist: libertatea de exprimare.

Cei care se opun propunerii PNL pentru CA al TVR consideră că martirii închisorilor comuniste nu pot fi modele. Consideră că cei care s-au opus, cu preţul vieţii, regimului totalitar comunist trebuie şterşi din istorie. Consideră, poate, că ar trebui să uităm că România a avut cea mai importantă mişcare de rezistenţă anticomunistă a epocii. Semnatarii scrisorii nu spun, însă, un adevăr mai important decât orice lege prezentă şi viitoare. Regimul comunist n-a întemniţat doar oameni, ci ne-a întemniţat şi libertatea. Cu fiecare partizan ucis sau arestat, cu fiecare tortură la care era supusă Elisabeta Rizea, regimul comunist zdrobea încă puţin libertatea interioară a poporului român. Libertatea exterioară, se-nţelege, fusese de mult abolită.

Acum, semnatarii scrisorii de protest ne spun că Oana Stănciulescu nu e eligibilă pentru CA al TVR fiindcă a omagiat memoria celor care au murit opunându-se acestui regim criminal. Ne spun că Oana Stănciulescu nu are dreptul să-i recunoască drept martiri ai închisorilor pe cei care au murit refuzând stalinismul.

Noi, în schimb, credem că n-a existat tragedie istorică mai mare pentru România şi poporul român decât era neagră a comunismului impus după cel de-al Doilea Război Mondial. Şi avem convingerea că orice român, orice om care a luptat împotriva totalitarismului comunist a procedat corect pentru ţara, poporul şi conştiinţa sa. Noi credem că astfel de oameni merită ţinuţi minte. Că uitarea lor, prin cenzură sau ignoranţă, ne condamnă să nu înţelegem niciodată preţul real al libertăţii noastre.

Iar celor care refuză să privească istoria în ochi sau care cred că împotriva totalitarismului comunist nu trebuia luptat cu toată fiinţa, le amintim că undeva în România, cu doar câteva zeci de ani în urmă, s-a petrecut ceea ce Alexandr Soljeniţîn a numit „cea mai teribilă barbarie a lumii contemporane”: experimentul Piteşti.

Doamnă şi domnule co-preşedinţi, o familie a marcat destinul politic al României şi al partidului pe care îl conduceţi: familia Brătianu. Ion C. Brătianu a fost unul dintre artizanii României moderne, fiul său, Ionel, a fost cel mai important om de stat al ţării noastre, iar nepotul său, Gheorghe, a murit în temniţele comuniste, alături de cei pe care acum ni se cere să-i uităm.

Rămâneţi liberali, rămâneţi loiali libertăţii de exprimare, rămâneţi solidari cu Oana Stănciulescu în faţa unui atac nedrept.

Răzvan Constantinescu, medic, publicist

Răzvan Zamfir, jurnalist

George Şerban, Preşedinte al Clubului Liberal „I. C. Brătianu -1875”, fost deputat PNL

Florin Iaru, scriitor

Marilena Rotaru, documentarist, realizator tv, publicist

Vasile Astărăstoae, profesor UMF „Gr. T. Popa” Iaşi

Daniel Gheorghe, deputat PNL

Iulian Capsali, publicist, regizor

Marian Munteanu, antropolog

Flori Bălănescu, istoric

Dan Tănasă, jurnalist, preşedintele Asociaţiei Civice pentru Demnitate în Europa

Radu Zlati, profesor, deputat PNL

Marius Ghilezan, jurnalist

Nicolae Sirius, scriitor

Daniel Fenechiu, deputat, preşedinte PND

Lucian Popescu, judecător

Viorel Gaiţă, jurnalist

Alexandru Petria, scriitor

George Rîpă, preşedintele Centrului de Analiză Strategică Aplicată

Doru Braia, jurnalist

Virgil Marian Cosma, jurnalist

Lili Crăciun, jurist, scriitoare

Andreea Udrea, jurnalist

Vasile Baghiu, scriitor

Sorin Nuţă, jurnalist

Anca Florea, medic, publicist

Adrian Pătruşcă, jurnalist

Marius Mitea, jurnalist, scriitor

Cătălin Pena, jurnalist

Erica Moldovan, actriţă

Radu Buzăianu, jurnalist

Niu Herişanu, artist plastic, director al Editurii „ATU”

Grigore L. Culian, editor New York Magazin

Costin Neamţu, artist plastic

Lucian Popescu, consultant

Maria Constantinescu, artist plastic

George Alexander, scriitor

Silvia Radu, artist plastic

Nicoleta Pintilie, profesor

Cela Neamţu, artist plastic

Mircea Lăcătuş, artist plastic

Peter Damian Hurley, scriitor, organizator de festivaluri tradiţionale