7 aprilie 2009, o zi … în istoria Republicii Moldova

Data de 7 aprilie 2009 rămâne a fi una controversată în istoria Republicii Moldova. În timp ce pentru unii, este o zi a „loviturii de stat”, pentru alții „ziua libertății”, mai e și ziua „neagră”, „ziua comemorării”, „ziua libertății”, ș.a. Există oameni pentru care această zi este una care le-a împărțit viața în până și după.

Nimeni nu s-a oferit până astăzi să facă lumină ce a fost totuși  în ziua de 7 aprilie și ceea ce a urmat în săptămânile următoare.

Filmul evenimentelor

La 5 aprilie 2009, în Republica Moldova au fost organizate alegeri parlamentare. Sondajele   exit-poll arată că Partidul Comuniștilor din Republica Moldova aflat de 8 ani la guvernare, era declarat învingător. Liderii opoziției pe atunci, Vlad Filat (PLDM), Mihai Ghimpu și Dorin Chirtoacă (PL), Serafim Urechean (AMN) și Dumitru Diacov (PDM) spun că nu recunosc sondajul acuzând o gravă criză de libertate și democrație în desfășurarea scrutinului.

În dimineața zilei de 6 aprilie pe site-ul oficial al Comisiei Electorale Centrale sunt publicate rezultatele preliminare ale alegerilor din ziua anterioară. Cifrele arată o victorie clară a comuniștilor, care erau susținuți de aproape 50% din alegători ceea ce le oferea 60 de mandate din 101 în viitorul Parlament. Suficient pentru a investi un Guvern, insuficient pentru a putea alege șeful statului, erau necesare 61 de mandate conform Constituției.

Tinerii se mobilizează pe rețelele de socializare, una dintre cele mai importante rețele prin care tinerii s-au îndemnat reciproc să iasă în centrul Chișinăului a fost rețeaua odnoklasniki. Se anunță un marș al tăcerii în „memoria viitorului european” îngropat de către guvernarea comunistă.

În seara de 6 aprilie câteva zeci de mii de tineri, preponderent studenți au ieșit în Piața Marii Adunări Naționale în fața monumentului domnitorului Ștefan cel Mare și Sfânt unde au aprins lumânări și au scandat lozinci anticomuniste.

A doua zi, 7 aprilie peste 100 de mii de persoane sunt în centrul capitalei și cer demisia guvernării, libertatea presei de stat și organizarea alegerilor parlamentare anticipate. În piață apar liderii partidelor de opoziție. Mulțimea se îndreaptă din PMAN către sediul Administrației Prezidențiale și Parlamentului. În jurul orei 10:00 mascații din trupele speciale Fulger împrejmuiesc cele două clădiri. Câteva minute mai târziu, spre forțele de ordine încep să zboare pixuri, foi din caiete și bulgări de pământ, peste alte câteva minute ouă, apoi pietre. Apar primii răniți, din rândul polițiștilor. Violențele se răsfrâng și asupra clădirii Parlamentului. Peste câteva ore câteva etaje ale Parlamentului sunt cuprinse de flăcări, iar pe sediul preșidenției este arborat drapelul României.

România implicată în tentativă de lovitură de stat

Către ora 16:00, liderii opoziției sunt invitați la casa Guvernului unde se află toată conducerea țării, pentru a purta primele discuții. Vlad Filat, Dorin Chirtoacă și Serafim Urechean merg la discuții cu Vladimir Voronin, pe atunci președinte al Republicii Moldova, Zinaida Greceanîi, prim-ministru, Marian Lupu (actual lider al Partidului Democra) președinte al Parlamentului și Igor Dodon (liderul PSRM) pe atunci prim-viceprim-ministru.

La o conferință de presă comună în care de partea guvernării a ieșit Marian Lupu se face apel la calm, iar actualul lider al PDM spune că este vorba despre o tentativă de lovitură de stat iar drapelul României arborat pe sediul preșidenției este o dovadă a acestui lucru.

Noaptea terorii, Valeriu Boboc

În seara de 7 spre 8 aprilie, începe măcelul în centrul capitalei Republicii Moldova. Poliția primește ordin să curățe PMAN, se intervine în forță printre puținii tineri care se încălzesc la foc. Zeci de tinerii, fete, băieți sunt luați laolaltă de pe străzile Chișinăului și duși în comisariatele din oraș.

A doua zi opinia publică a aflat despre sute de persoane reținute și despre un tânăr, Valeriu Boboc, care a murit în acea noapte. Autoritățile spun că s-a intoxicat cu un gaz necunoscut, martorii însă spun că acesta a fost omorât în bătaie în PMAN. Unii martori au spus că acesta a fost adus la Spitalul de Urgență cu o mașină de model Niva, albă cu numere de înmatriculare ale MAI, cadavrul a fost lăsat la intrare, iar mașina a plecat. Sute de părinți merg pe la comisariate pentru a-și căuta odraslele care nu au revenit acasă.

Ambasadorul României expulzat

La 8 aprilie, ambasadorul român Filip Teodorescu este declarat persoana non grata și este expulzat de șeful statului de atunci, Vladimir Voronin. În aceeași zi Voronin îl acuză pe șeful National Democratic Institute la Chișinău Alex Grigorievs, că ar sta în spatele „tentativei de lovitură de stat”.

Două zile mai târziu, Vladimir Voronin face uz de dreptul său constituțional și anunță amnistierea tuturor tinerilor reținuți. După aceasta încep a ieși la iveală faptele de tortură și maltratare din comisariatele de poliție. Tinerii povestesc despre „coridoarele morții” (când de o parte și de alta a coridoarelor erau detașați polițiști cu bastoane iar tinerii trebuiau să alerge în celălalt capăt sub o ploaie de lovituri de bastoane și picioare). Astfel opinia publică a aflat și despre procesele de judecată ținute fără avocați, sau cu avocați din oficiu direct în comisariate. Ulteriro Asociația Promo-LEX menționa într-un raport că acest lucru s-a făcut cu încălcarea legii fără a exista măcar un document oficial de instituire a instanțelor extraordinare așa cum prevede legislația țării.

În urma acestor procese fulger doar un singur judecător a fost eliberat din sistem, unii sau ales cu sancțiuni disciplinare, alții în general au scăpat basma curată.

Peste o săptămână de la vandalizarea celor două clădiri postul de televiziune NIT, controlat de către Partidul Comuniștilor, dă publicității un film intitulat „Atac asupra Moldovei”. Filmul prezintă în lumină negativă opoziția parlamentară și România, acuzându-le de tentativă de lovitură de stat. Printre protagoniștii filmului sunt Vladimir Voronin, fostul procuror General, Valeriu Gurbulea, Artur Reșetnicov fost director al Serviciului de Informații și Securitate, unul dintre liderii Platformei Social Democrate care a susținut Guvernul condus de Pavel Filip.

Două comisii parlamentare nici un adevăr

Imediat după evenimentele din 7 aprilie, Parlamentul a creat o Comisie parlamentară de anchetă. Prima comisie a fost condusă de către Vladimir Țurcan, fost ministru de Interne în perioada sovietică, în anul 2009 deputat PCRM, actual deputat socialist. Comisia nu și-a dus până la capăt misiunea din cauza alegerilor anticipate și schimbarea guvernării.

Astăzi Țurcan spune că adevărul ar fi ieșit la iveală dacă ar fi fost voință politică. „Poate vom afla ce a fost pe 7 aprilie, dar mai târziu, poate din memoriile unor persoane din serviciile secrete, dacă vor decide să le scrie”, spune Vladimir Țurcan.

A doua comisie a fost condusă de către avocatul Vitalie Nagacevschi,  aceasta a ajuns la concluzia că la 7 aprilie 2009 nu a fost o tentativă de lovitură de stat sau un puci.

Potrivit raportului comisiei, prezentat de Vitalie Nagacevschi, protestele au fost determinate de problemele existente în contextul alegerilor din 5 aprilie. „Contextul preelectoral, cât şi modul în care s-au desfăşurat alegerile au fost marcate de o serie de probleme”, potrivit raportului, care mai constată că poliţia nu a intervenit la timp, procurorii şi judecătorii au acţionat ilegal, iar semne de implicare a cetăţenilor străini la proteste nu au fost identificate.

De asemenea, comisia constată şi implicarea ilegală a conducerii de atunci. Astfel, fostul preşedinte Vladimir Voronin este acuzat că ar fi dat ordine directe angajaţilor MAI, prin care „evident şi-a depăşit atribuţiile constituţionale”. De asemenea, un consilier prezidenţial ar fi dat ordinul ilegal să fie întreruptă legătura telefonică mobilă în locul unde se derulau manifestaţiile.

Comisia a constatat că, pe de o parte, poliţia nu a păzit suficient clădirea Parlamentului şi Preşedinţiei, iar pe de altă parte, a recurs la măsuri disproporţionate în noaptea din 7 spre 8 aprilie. „Problema torturii s-a manifestat cu o intensitate alarmantă în acea perioadă, iar acţiunile procurorilor în acest sens au fost de o manieră rezervată”, potrivit aceluiaşi raport.