Pentru ce vor românii banii Fondului Junker

Lansat în anul 2014, Fondul European pentru Investiţii Strategice, cunoscut tuturor că „Planul Junker” a fost destinat exclusiv finanţării proiectelor private ori a PPP-urilor (parteneriate public-private). Se estimează că, prin intermediul fondurilor incluse în Planul Junker vor fi generate investiţii publice şi private în valoare totală de 315 miliarde de euro (mai ales în sectoare cum ar fi: infrastructură de transport, IMM-uri, educaţie, internet, energie), fiind create nu mai puţin de 1.3 milioane de noi locuri de muncă.

Din păcate, proiectele guvernamentale nu sunt eligibile. Din acest motiv, proiecte de anvergură cu o finanţare în valoare totală de 60 de miliarde de euro, solicitate de România în timpul Guvernului Ponta, au fost respinse de Comisia Europeană. De altfel, în acest moment România stă catastrofal la accesarea fonsurilor prin „Planul Junker”. Niciun proiect nu a fost considerat eligibil până în acest moment, iar în această situaţie se regăsesc doar două alte state: Malta şi Cipru.

Conform cifrelor furnizate de Comisia Europeană, restul de 25 de state membre, au primit aprobare pentru 57 de proiecte de infractructură şi inovaţie (cu o finanţare totală de 7.8 miliarde de euro) respectiv 165 de acorduri de finanţare pentru IMM-uri (în valoare totală de 3.4 miliarde de euro). Aceste fonduri vor fi accesate de 136.000 de start-up-uri şi IMM-uri. Privind aceste cifre, nu ne rămâne decât să constatăm situaţia ingrată în care se regăseşte România.

Vestea bună este aceea că, actualmente, 5 proiecte româneşti se află în etapă de screening, dintre care 3 au fost înaintate de compania de stat ELCEN, în vreme ce restul de 2 proiecte aparţin unor companii private: Bio Farm Crucea şi Regional Air Services. Valoarea totală a finanţării solicitate, prin intermediul celor 5 proiecte, este estimată la circa 484 de milioane de euro, însă etapa de evaluare nu este finalizată, astfel că finanţarea este încă incertă. Mai mult decât atât, proiectele avansate către Comisia Europeană au stârnit deja controverse în plan naţional.

În cazul companiei Electrocentrale Bucureşti (ELCEN), aflată în proprietatea Ministerului Energiei, Guvernul a reclamat pierderi fiind sesizaţi şi procurorii cu privire la nereguli din structura proiectelor. Valoarea totală a finanţării solicitate de ELCEN este estimată la 450 de milioane de euro, suma fiind repartizată astfel:  200 de milioane de euro pentru îmbunătăţirea eficienţei operaţionale a centralei termoelectrice în cogenerare (CET) Bucureşti Sud, alte 200 de milioane destinate îmbunătăţirii eficienţei operaţionale a centralei termoelectrice în cogenerare (CET) Progresul şi 50 de milioane de euro în vederea îmbunătăţirii eficienţei operaţionale a centralei de cogenerare Grozăveşti. Pentru acest ultimo proiect, Ministerul Energiei a respins deja o formă a proiectului, aşa cum se arată într-o hotărâre AGA ELCEN de la finele lunii mai. Totodată , pentru acest proiect, care se doreşte demarat la 1 ianuarie 2017, ELCEN şi-a propus obţinerea unui credit în valoare de 200 de milioane de euro, de la BERD şi Banca Mondială.

Revenind la cele două companii private care îşi propun obţinerea unor credite cu garanţii europene, acestea și-au stabilit obiective inedite în ceea ce priveşte utilizarea fondurilor. Regional Air Services a înaintat Comisiei un proiect în valoare totală de 24 milioane de euro, prin care îşi propun să  construiască un centru de training şi coordonare pentru elicopterele de căutare şi salvare. În expunerea de motive, oportunitatea de finanţare este argumentată de activitatea maritimă intense din zona, care conduce la apariţia unor situaţii de urgenţă, în care s-ar impune intervenţia elicopterelor în acțiunile de salvare.

Cea de-a doua companie privată care a solicitat finanţare prin planul Junker, Bio Farm Crucea,  are nevoie de circa 10 milioane de euro, în vederea implementării unui proiect de  producţie de cereale organice, tot mai căutate pe piaţă europeană.

În speranţa că procesul de evaluare va scoate România din coada clasamentelor privind fondurile accesate prin „Planul Junker”, iar autorităţile vor intelege importanța acordării întregii expertize către companiile care îşi doresc să acceseze astfel de surse sigure de finanţare, aşteptăm implementarea acestor proiecte. În final, orice investiţie îşi aduce aportul în ceea ce înseamnă creşterea şi stabilitatea economică a României, vitale pentru generarea de bunăstare cetăţenilor români.