Christine Lagarde îngrijorată de Donald Trump

Ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană crează deja premisele unei încetiniri a ritmului de creștere a economiei la nivel internațional, iar introducerea de noi bariere și reglementări în ceea ce privește schimburile comerciale nu ar face decât să afecteze suplimentar piața.

Diregtorul general al FMI, Christine Lagarde, al cărei al doilea mandat de 5 ani a debutat în această săptămână, a avertizat asupra efectelor negative pe care protecționismul economic le generează atât asupra creșterii economice, cât și asupra incluziunii și a cetățenilor.

Referindu-se la perspectiva unor reglementări suplimentare aferente protecționismului economic promovat de Trump, Christine Lagarde a catalogat-o ca fiind dezastruoasă: „Deși evit să folosesc termeni exagerați, cred că ar fi dezastruoasă această perspectivă. Impactul asupra creșterii economice la nivel internațional ar fi, fără îndoială, unul negativ”, a concluzionat directorul general al FMI.

Directorul general al Fondului Monetar Internațional, Christine Lagarde, s-a arătat preocupată de politica anticomercială, axată pe protecționism economic, promovată de candidatul republican la Președinția Americii, Donald Trump, avertizând că aceste politici pot constitui o reală amenințare pentru economia mondială.

De asemenea, aceasta a avertizat asupra unui potențial impact pe care o eventuală victorie a lui Donald Trump, în competiția pentru Casa Albă, l-ar avea asupra piețelor financiare, foarte similar cu instabilitatea generată de Brexit. Fără a preciza numele republicanului, Președintele FMI a declarat pentru Financial Times că nu dorește să influențeze ori să intervină în vreun fel în competiția prezidențială de peste Ocean, cu toate că Statele Unite reprezintă cel mai mare contributor al Fondului. Cu toate acestea, Lagarde și-a exprimat foarte limpede punctul de vedere vis-a-vis de politicile promovate de candidatul republican care, în repetate rânduri, a sugerat introducerea unor tarife punitive pentru bunurile provenite din Mexic sau China, precum și anularea anumitor pacturi comerciale ale Statelor Unite ( cum ar fi, de exemplu, Acordul de Comerț Liber Nord-American-N.A.F.T.A)

Totodată, în opoziție cu politicile lui Donald Trump, Christine Lagarde a sușinut decizia Administrației Obama de a obține acordul de liber schimb cu cele 12 state Pacific Rim. Astfel, Președintele Obama, cu întreg suportul din parte FMI, și-a propus să ratifice Acordul de Parteneriat Trans-Pacific (TPP). Acest acord a fost semnat la 4 februarie 2016, de cele 12 state: Statele Unite, Canada, Mexic, Australia, Japan, Singapore, Chile, Noua Zeelandă, Peru, Vietnam, Malaezia și Brunei, însă va intra în vigoare doar dacă fiecare dintre statele semnatare îl va ratifica, în cel mult 2 ani de la semnare. Scopul acestui acord este acela de a elimina anumite tarife comerciale astfel încât să genereze integrare regională, dezvoltare economică, crearea de noi locuri de muncă.

În opoziție cu Barack Obama și Christine Lagarde, Donald Trump a catalogat acest acord în termeni extrem de duri, ca fiind „un viol al economiei americane”. De cealaltă parte, adepții acordului punctează beneficiile economice pe care TPP le-ar genera, fiind considerat de aceștia un real antidot împotriva stagnării salariilor și al decalajelor existente între venituri, prin revigorarea exporturilor și prin crearea de noi locuri de muncă.

Importanța acestui acord este crucială, dat fiind faptul că cele 12 state semnatare sunt responsabile cu aproximativ 40% din economia mondială. Îngrijorător, atât pentru Christine Lagarde, cît și pentru economiștii și specialiștii din întreaga lume, este faptul că ambii candidați la alegerile prezidențiale din Statele Unite sunt împotriva ratificării acorodului. De aceea, Administrația Obama și-a propus ca ratificarea să se facă înainte de alegerile din noiembrie, ori imediat după alegeri însă inainte de plecarea oficială a lui Obama de la Casa Albă (în urma unui lame duck vote)

Date fiind toate aceste elemente, Christine Lagarde s-a arătat îngrijorată și sceptică în ceea ce privește estimarea de creștere economică globală, pentru anul 2016. Dacă anterior momentului Brexit, Lagarde se baza pe o revizuire pozitivă a estimării de creștere globală, peste nivelul estimat de 3.2%, dupa ieșirea Marii Britanii din UE, aceasta și-a corectat poziția optimistă.

Rămâne de văzut care sunt estimările oficiale ale FMI și care este impactul economic al ultimelor frământări geo-politice, în raportul ce va fi emis de Fond pe 19 iulie.