Angajații din R&D, scutiți de impozit

Guvernul vine în sprijinul salariaților care desfășoară activități în domeniul cercetării-dezvoltării (R&D), care vor fi scutiți de la plata impozitului pe venit. Măsura a fost adoptată printr-o ordonanță de urgență la finele lunii iulie, însă este implementată începând  cu 1 august.

Astfel, prin OUG 32/2016 se modifică reglementările Legii 227/2015 privind Codul Fiscal, completând categoriile de salariați scutiți de la plata impozitului pe venit. Practic, articolul 60 al legii este completat cu un punct suplimentar, punctul 3, cel care face referire la activitatea salariților din domeniul cercetării și dezvoltării.

În urma completărilor aduse Codului Fiscal, categoriile de contribuabili care vor fi scutiți de plata impozitului pe venit vor fi: persoanele cu handicap grav sau accentuat, persoanele fizice care obțin venituri în urma activităților de programare derulate în industria IT, precum și persoanele care derulează activități de cercetare-dezvoltare aplicativă ori dezvoltare tehnologică.

Măsura a fost adoptată ca o recunoaștere a insuficientei dezvoltări a domeniului cercetării-dezvoltării, cu repercusiuni semnificative asupra altor sectoare economice. Lipsa totală de încurajare a persoanelor fizice competente, cu  pregătire riguroasă, de a desfășura activități precum cercetare, dezvoltare aplicativă sau dezvoltare tehnologică scade capacitatea economiei românești de a se poziționa la un nivel competitiv cu restul statelor europene în materie de inovare.

Descurajați de salariile mult prea mici, specialiștii  din R&D aleg să părăsească acest domeniu și să se reprofileze ori, și mai grav, părăsesc România.

Tocmai de aceea, Guvernul a considerat ca fiind imperios necesară aplicarea unui tratament  fiscal preferențial veniturilor realizate de persoanele fizice care activează în domeniul cercetării-dezvoltării, în scopul atragerii resursei umane înalt calificate și a stopării fenomenului de „brain drain” ce afectează grav competitivitatea economiei românești.

Practic, prin scutirea de la plata impozitului, se urmărește o creștere a veniturilor celor care desfășoară activități de R&D și totodată o impulsionare a acestui segment, fiind binecunoscută problema subfinanțării acestui sector în România, comparativ cu alte state europene.

Sistemul de cercetare, dezvoltare și inovare din România ocupă ultimele locuri în clasamentele europene și globale, în ceea ce privește finanțarea de care beneficiaza. Astfel, într-un raport al Curțiii de Conturi privind gestionarea fondurilor publice alocate finanțării acestor activități se arată că sectorul de cercetare și dezvoltare din România este subdezvoltat, ca urmare a unei lispe de viziune și de strategie ce s-a perpetuat după 1989, ajungându-se ca în prezent, finanțarea/cap de locuitor alocată în CDI să fie de 20 de ori mai mică decât media europeană. Conform aceluiași raport, bugetul total alocat pentru cercetare-dezvoltare aferent anului 2014 a fost de 1.848.811, cu 32% mai mic decât bugetul asumat în Proiecția bugetară multianuală asumată. Cu alte cuvinte, instituțiiile din România convin să respecte deciziile și strategiile europene, își asumă obiective în acest sens, însă nu reușesc să le respecte. Drept dovadă stau alocările bugetare către cercetare din ultimii ani. De altfel, conform datelor furnizate de Eurostat, România ocupă ultimul loc în ceea ce privește ponderea cheltuielilor pentru cercetare și dezvoltare în PIB (0.39%), cu mult sub media europeană (2.03%). De menționat este faptul că, în utlimii 16 ani, aceste alocări nu au depășit niciodat 1% din PIB.

Efectele acestei lipse totale de interes și de viziune sunt ușor de contorizat. După 1989, circa 130 de institute de cercetare au  fost reorganizate, fie în societăți comerciale fie în regii autonome, care ulterior au fost privatizate. Salariile neatractive și lipsa de perspectivă i-a obligat pe cei care activau în acest sector să caute alternative. Cei 150.000 de angajați, cât activau în acest domeniu în 1989, au primit din partea factorilor de decizie prea puțin in comparație cu nivelul lor de pregătire, astfel că sectorul a devenit total neatractiv pentru tinerii absolvenți. Prin urmare, vârsta medie a salariatului din cercetare-dezvoltare a crescut, cea mai mare pondere fiind reprezentată de segmentul de vârstă 35-50 de ani. Și mai grav este faptul că, în lipsa unor măsuri prompte și a unei schimbări dramatice de optică în materie de finanțare, este de așteptat ca procesul de îmbătrânire să continue.

În acest context sumbru, decizia scutirii de la plata impozitului pe venit a salariaților din domeniul cercetarii și dezvoltării este mai mult decât salutară. Rămâne însă de văzut în ce măsură impactul acesteia poate stopa exodul specialiștilor români, proces cu efecte devastatoare pentru competitivitatea economiei românești.