2019, anul maturității pentru România

Următorii trei ani au o încărcătură simbolică pentru România. În 2017 va sărbători un deceniu de când a devenit membru al Uniunii Europene. Centenarul Marii Uniri, în 2018, va fi prilej de bilanț dar și de noi proiecte iar în prima jumătate a anului 2019 testul major de „europenitate” va fi președinția României a Consiliului Uniunii Europene. Iar pregătirile pentru această provocare au început și la Bruxelles.

Bruxelles, într-o seară ploioasă de noiembrie, un număr impresionat de persoane, toate vorbind limba română, se aflau în fața Parlamentului European așteptând să treacă de controale. Pentru că senzația de la intrarea în corpul Altiero Spinelli al Parlamentului îți aduce aminte de securitatea din aeroport. În 16 noiembrie 2016, Europuls – Centrul de Expertiză Europeană a organizat o întâlnire de lucru cu tema „Aportul românilor din instituțiile UE pentru organizarea Președinției Române a Consiliului UE 2019”, prima dintr-o mai lungă serie. Este cunoscut faptul că în 2 ani, în 2019, România va prelua conducerea pentru un semestru, ianuarie – iulie, a Consiliului Uniunii Europene. O provocare, ar spune cea mai mare parte din locuitorii Uniunii Europene, având în vedere că lupta cu stereotipurile necesită timp și multă sârguință. Dar cu siguranță poate fi și o surpriză plăcută în contextul în care, spre exemplu, supraviețuirea acestui test este echivalată cu o reușită.

În luna mai, la București, a fost lansată „Platforma de Sprijin RO2019”, de către Europuls împreună cu Fundația Pentru Dezvoltarea Societății Civile. Iar ca o continuare firească a obiectivelor propuse atunci: „coordonarea eforturilor societății civile românești din țară și din străinătate pentru a asigura trecerea cu succes a celui mai important test de maturitate al României de la aderarea la Uniunea Europeană în 2007”, această întâlnire a venit să așeze o fundație temeinică pentru obiectivele României în 2019 în cadrul Uniunii Europene. Intâlnirea a avut loc aproape simultan cu lansarea, la București, a anunțului de multiple dialoguri cu cetățenii pe aceeași temă, de către președinție. La întâlnire au participat E.S. Luminița Odobescu, Ambasador al Reprezentanței Permanente a României pe lângă Uniunea Europeană, Ionuț Sibian, Președintele Fundaţiei pentru Dezvoltarea Societăţii Civile, Eva Chitul, Expert Afiliat Europuls, iar discuția a fost moderată de Bogdan Deleanu, Director Europuls. Intervențiile celor prezenți la eveniment, atât a românilor care locuiesc în Bruxelles dar și a celor angajați în instituțiile europene, au dorit, în primul rând, să găsească un răspuns la o întrebare simplă: dincolo de situațiile neprevăzute, care e cel mai important obiectiv al președinției române a Uniunii Europene?

Președinția Consiliului Uniunii Europene este asigurată prin rotație la fiecare 6 luni, iar statele membre care dețin preşedinția lucrează în grupuri de trei, cunoscute sub denumirea de „triouri” pentru stabilirea unei agende comune pentru un interval de 1 an și jumătate. Alături de România, din trio mai fac parte Finlanda (iulie – decembrie 2019) și Croația (ianuarie – iulie 2020). România va prelua ștafeta de la Austria, cea care va asigura președinția Consiliului UE în al doilea semestru din 2018.

Luminița Odobescu, ambasador al României la Uniunea Europeană

E.S Luminița Odobescu a ținut să precizeze că această președinție a Uniunii Europene nu este doar o „chestiune de supraviețuire, ci trebuie să arate că România este un stat matur, care știe să gestioneze problemele Uniunii Europene dar să și lanseze noi idei pentru ca viitorul Uniunii Europene să fie unul stabil, bazat pe o mai mare coeziune între statele membre”.

Priorități văzute de simplii cetățeni

Stabilirea acestor obiective trebuie să fie un proces în interiorul societății civile, de aceea deschiderea către diverse ONG-uri românești și a platformelor de idei este mai mult decât necesară pentru ca imaginea României după cele 6 luni de președinție a Consiliului UE să fie una bună. Cei prezenți în sală au avut diverse idei de priorități plecând de la chestiunile specifice României: securitatea la Est, promovarea reformelor democratice în regiune (Ucraina, Republica Moldova și Balcanii de Vest – prin cooperarea intensă cu Slovenia și Croația), relansarea Strategiei UE pentru Regiunea Dunării (EUSDR) dar ținând cont și de menținerea unei Uniuni Europene unite. Totodată, după cum sublinia Ionuț Sibian, „România trebuie să fie flexibilă în legătură cu obiectivele sale ținând cont de ceea ce putem prevedea dar și de ceea ce nu putem prevedea în acest moment”. Din acest punct de vedere, România va avea de gestionat dosarul Brexit, dacă Marea Britanie va invoca articolul 50 din Tratatul Uniunii Europene până la finalul lunii martie 2017, lucru deja reliefat în presa britanică. În mai-iunie 2019 vor fi alegeri pentru Parlamentul European iar la finalul anului, alegeri prezidențiale în România. Și, cu toate acestea, nu trebuie uitat că e posibil ca unele teme sau priorități ale președinției anterioare a Consiliului UE să nu fie rezolvate, ci preluate de succesori. Iar principalele întâlniri vor trebui organizate la București sau în marile orașe din România, alternativ la Bruxelles.

Au fost puse în discuție și percepțiile cetățenilor de rând asupra Uniunii Europene iar concluzia a fost că fără implicarea lor șansele de a face o figură bună sunt nesemnificative. Concret cu ce pot ajuta românii din diaspora? Ținând cont că diaspora română în cadrul UE este una importantă și răspândită toate țările membre, ea poate fi o bună sursă pentru a găsi acest obiectiv care să fie specific României în 2019. Următoarele 8 întâlniri vor fi organizate tot în Parlamentul European, sub forma unor mese rotunde, prima având ca temă domeniul Social – Sănătate. De asemenea, a fost amintit faptul că guvernul Cioloș își dorește să lase moștenire un master-plan, un project management care să contureze câteva idei și principii, mai ales the rule of law, pentru ca toate partidele din România să aibă ca obiectiv comun „o președinție a Consiliului UE stabilă și de succes, fiind conștienți că un mandat de succes va fi extrem de benefic pentru întreaga țară”.

Cetățenii au nevoie să fie ascultați, și, mai ales, ca dorințele lor să fie puse în aplicare de către organismele de conducere. Acest lucru se poate face doar prin implicarea lor în viața cetății, o prezență vizibilă în agora le va asigura un bun control al democrației nu doar la nivelul țării, ci și al Uniunii Europene. Una din prioritățile planului Junker vorbește despre o Uniune a schimbărilor democratice acest lucru fiind înțeles mai ales prin conștientizarea noțiunii de european. Apartenența la Uniunea Europeană a României înseamnă asumarea unor principii ale vieții politice și, mai ales, în rândul populației a ideii de european, a crezului că civilizația europeană a dat întregii omeniri lucruri de valoare. Rămâne ca această moștenire să nu fie îngropată, ci dăruită generațiilor următoare. Iar România o poate face.