Emil Cioran, omagiat de Ateneul din Madrid

Cu ocazia Zilei Internaționale a Cărții, Ateneul din Madrid a sărbătorit, 106 ani de la nașterea lui Emil Cioran. În cadrul manifestărilor legate de Ziua Internațională a Cărții, care au avut loc în ultima săptămână din luna aprilie, Ateneul din Madrid a organizat un ciclu de evenimente literare, iar unul dintre acestea, Filosofia Nihilismului, a fost dedicat filosofului Emil Cioran.

La dezbaterea despre viața și opera filosofului român, au participat scriitorul Fabianni Belemuski, doctor în filosofie, Fernando Martínez Balseiro, scriitor și profesor de filosofie și Eduardo Luis Junquera Cubiles, scriitor și jurnalist cultural.

În cadrul evenimentului, a avut loc și lansarea cărții El signo del Nihilismo (Zodia nihilismului, Editura Niram Art). Volumul cuprinde o colecție de eseuri și interviuri semnate de mai mulți jurnaliști și critici literari francezi, spanioli și români, printre care Fernando Savater, Gabriel Liiceanu, Hans-Jürgen Heinrichs, Christian Bussy, J.L. Almira, Josefina Casado și Fabianni Belemuski.

În timpul dezbaterii, a fost subliniat rolul important al filosofului român în istoria filosofiei universale și prezența lui Cioran în Spania, în baza comentariilor incluse în volum. Astfel, în opinia lui Fernando Savater, unul dintre cei mai importanți filosofi și intelectuali spanioli de azi, Cioran este „un perfect diletant transcedental, cum au fost Montaigne, Pascal sau chiar Nietzsche; un ultim dandy în sensul lui Baudelaire sau Villiers”.

De asemenea, în interviul acordat revistei Gallimard, inclus în volum, în traducere spaniolă, Gabriel Liiceanu afirmă că Cioran este filosoful cel mai sincer, scrierile lui inspirând chiar „dezagregarea societății”.

Fernando Balseiro a realizat un studiu comparativ între filosofia spaniolului Ortega y Gasset și a lui Emil Cioran: „l-am descoperit pe Cioran în timpul facultății și m-am îndrăgostit de luciditatea lui pe care o regăsesc și la un alt filosof pe care îl admir foarte mult, spaniolul Ortega y Gasset.”

În încheiere, vorbind despre moștenirea lui Cioran în filosofia contemporană, scriitorul Fabianni Belemuski a semnalat că „pentru Cioran nu există sens și nici nu trebuie căutat”.

Emil Cioran s-a născut la 8 aprilie 1911 la Răşinari (Sibiu), ca al doilea fiu al lui Emilian Cioran, preot în Răşinari, şi al Elvirei (Comanciu) Cioran. Frecventează, începând din 1921, Liceul „Gheorghe Lazăr” din Sibiu, oraş în care se va muta întreaga familie în 1924. Între 1928 şi 1932, urmează cursurile Facultăţii de Litere şi Filosofie din Bucureşti. În ultimul an de facultate, publică articole în periodicele Calendarul, Floarea de foc, Gândirea, Vremea, Azi. În 1940, începe să scrie Îndreptar pătimaş, ultima sa carte în limba română, a cărei variantă definitivă (ramasă inedită până în 1991) va fi incheiată în 1945, an când se stabileşte definitiv în Franţa. După 1945, începe să scrie în limba franceză, iar în 1949 îi apare la Gallimard prima carte, Precis de decomposition; îi vor urma, până în 1987, încă nouă, publicate la aceeaşi prestigioasă editură pariziană. Cu excepţia Premiului Rivarol, care i se conferă în 1950 pentru debutul francez, va refuza toate celelalte importante premii literare decernate ulterior (Sainte-Beuve, Combat, Nimier). Moare la Paris, în data de 20 iunie 1995.

Jose Ortega y Gasset s-a născut la 9 mai 1883 la Madrid, într-o familie cu tradiții liberale (tatăl său era directorul unui cotidian democrat, El Imparcial). Urmează colegiul iezuit de la Miraflores del Palo (Malaga), apoi dreptul și filosofia la Universitatea din Deusto (Bilbao), organizată tot de iezuiți, încheindu-și studiile în 1902, la Universitatea Centrală din Madrid. La izbucnirea Războiului civil în (august 1936) se refugiază succesiv în Franța, Argentina și Portugalia. Revine definitiv  în orașul natal în anul 1946. Se stinge din viață la Madrid la 17 octombrie 1955.