Trei de ”NU” pentru aderarea României la spațiul Schengen. Într-o singură zi

Olanda, Germania și Austria se opun aderării României și a Bulgariei la spațiul Schengen, potrivit declarațiilor oficiale ale premierului de la Haga, ale ministrului de interne german și ale cancelarului de la Viena. Un ''Nein'' explicit a venit joi, la doar o zi după ce în discursul despre Starea Națiunilor UE, președintele CE, Jean-Claude Juncker, a cerut aderarea noastră și a Bulgariei la spațiul Schengen.

Discursul lui Juncker a fost o pledoarie pentru o Europă cu o singură viteză, o singură monedă, un singur ministru de Finanțe și un singur președinte.

Mark Rutte, premierul Olandei, a declarat, joi, că  viziunea despre viitorul Uniunii Europene expusă de Jean-Claude Juncker în plenul Parlamentului European este cea a unui ''romantic''.  ''Cred că atunci când cineva are viziuni, trebuie să consulte un doctor', a completat Rutte.

Mark Rutte este greu de convins să voteze pentru aderarea României la spațiul Schengen

Întrebat despre propunerea lui Juncker ca România și Bulgaria să fie primite în Schengen imediat, premierul olandez a răspuns: 'Nu acum. Ne opunem. Sunt prea multe temeri privind controlul frontierelor și corupția'.

În Germania, unde campania electorală este pe ultima sută de metri, iar creștin-democrații au toate șansele să rămână la putere, s-au consemnat mai multe reacții împotriva aderării noastre la spațiul Schengen.

Ministrul german de interne, Thomas de Maiziere, a declarat că nu vede pentru România și Bulgaria „nicio posibilitate” să intre în spațiul Schengen. „Sincer vorbind, mai au un drum lung de parcurs”, a punctat responsabilul german. „Decizia nu va fi luată astăzi”, a mai spus Thomas de Maiziere legat de acest subiect, la sosirea la Reuniunea Consiliului UE pentru justiție și afaceri interne.

Ministrul de interne al Germaniei invocă din nou îndeplinirea tuturor criteriilor de aderare la Schengen

Opinii rezervate au fost exprimate de responsabilii germani și cu privire la extinderea zonei euro și adoptarea monedei comune de către România și Bulgaria. Ministrul german de finanțe, Wolfgang Schaueble, a salutat inițiativa lui Juncker aflată „pe linia de bază a conceptelor noastre de politică europeană”, dar a amintit că pentru ca alte țări să se poată alătura zonei euro „este necesar să îndeplinească toate criteriile”, iar o adoptare „prematură” a monedei comune poate genera multe probleme, dând ca exemplu cazul Greciei. Este evident că statele care intră în zona euro „trebuie să fie capabile să gestioneze o monedă stabilă și puternică, asupra căreia nu vor putea să intervină cu devalorizări”, a explicat oficialul german.

El a menționat că Germania dorește „o Europă puternică”, și că „este bine că cineva pune presiune și viteză”, referire tot la intervenția lui Juncker, dar a atras în același timp atenția că trebuie făcut „bine” acest lucru.

Mai tranșant decât Schaueble a fost președintele comisiei de finanțe a Uniunii Creștin Sociale (CSU — aliata bavareză a Uniunii Creștin Democrate a cancelarului Angela Merkel), Hans Michelbach, care s-a pronunțat clar împotrivă extinderii zonei euro și a spus direct că România și Bulgaria nu îndeplinesc condițiile pentru a se alătura acestei zone.

Christian Kern continuă să spună ''Nein''

Austria a fost prima țară care și-a anunțat, joi, opoziția față de aderarea noastră la spațiul Schengen. Cancelarul social-democrat Christian Kern, ca și liderul conservator și totodată ministru de externe, Sebastian Kurz au fost vocile care și-au exprimat votul împotriva României și Bulgariei.

Primul a calificat drept „necugetată” abordarea lui Juncker, amintind că pentru adoptarea monedei euro trebuie respectate cu strictețe criteriile de la Maastricht. Kurz a subliniat, de asemenea, că „zona euro și spațiul Schengen sunt deschise tuturor celor care îndeplinesc criteriile”, iar dacă aceste criterii nu sunt îndeplinite, nimic nu este posibil.

În discursul său despre starea Uniunii Europene, susținut miercuri în plenul Parlamentului European, Jean-Claude Juncker a enunțat printre priorități în cei doi ani cât va mai fi la conducerea Comisiei Europene extinderea zonei euro și a spațiului de liberă circulație Schengen.

„Dacă dorim o consolidare a frontierelor noastre externe, atunci trebuie să deschidem imediat spațiul de liberă circulație Schengen către Bulgaria și România. Trebuie de asemenea să primim Croația ca membru în Schengen odată ce îndeplinește criteriile”, a spus șeful executivului comunitar, a spus Juncker

Președintele Comisiei Europene a propus inclusiv schimbări instituționale majore, precum alegerea eurodeputaților pe liste europene, nu naționale, idee ce pare că nu este sprijinită nici măcar de grupul său politic al popularilor europeni.

De la București, ministrul afacerilor europene, Dragoș Negrescu, a spus că România va lansa o campanie externă pentru a-i convinge pe cei care se opun aderării noastre la spațiul Schengen să-și schimbe opinia. Negrescu a arătat că România pledează, în această campanie, pentru un drept al său și se bazează pe îndeplinirea criteriilor tehnice de aderare, respectiv asigurarea frontierelor. Ministrul român a refuzat să avanseze un termen până la care România să devină membru al spațiului Schengen.

Dragoș Negrescu este prudent, nu avansează un termen al aderării României la Schengen

După declarațiile oficiale ale oficialilor Olandei, Germaniei și Austriei, devine importantă și opinia președintelui Franței, Emmanuel Macron, aflat într-o campanie puternică de a-și impune propria-i viziune asupra viitorului Europei, diferită sensibil de a lui Juncker și, în puncte importante, de a Angelei Merkel. Macron a spus la București, în cadrul vizitei pe care a făcut-o în august, că susține integrarea nostră la spațiul Schengen. Declarație de intenție favorabilă. Însă, Macron a continuat cu afirmația potrivit căreia Europa viitorului trebuie să aibă granițe sigure, precizând că eforturile României, consacrate altminteri, nu au împiedicat valul de migrație cu care se confruntă UE. Practic, Macron a spus că dorește România în Schengen, dar după ce se reconstituie mecanismele de funcționare ale Uniunii.