În urma unei ședințe de guvern care a avut loc astăzi, miniștrii au hotărât să majoreze salariile specialiștilor români care lucrează în domenii de tip CDI (n.r. cercetare, dezvoltare și inovare).
Guvernul României a aprobat majorarea plafoanelor în baza cărora se vor calcula costurile salariale directe la contractele de finanțare încheiate din fonduri publice, care se referă la activități de cercetare științifică și dezvoltare tehnologică, arată un comunicat de presă al Guvernului.
Cât va primi un cercetător?
Prin urmare, activitățile care presupun creativitate la nivel înalt sau experiență și abilități de management vor fi recompensate cu cel mult 50 de euro pe oră. În aceste categorii sunt incluși cercetătorii ştiinţifici cu gradele I și II (CS și II), ingineri de dezvoltare tehnologică cu gradele I și II (IDT I și II), profesori și conferențiari universitari, directori și membri din echipele de management care ocupă una din funcțiile incluse în cererea de finanțare.
Cu o sumă mai mică, de până la 35 de euro pe lună vor fi răsplătiți lectorii și asistenții universitari, șefii de programe și proiecte, persoanele responsabile pentru proiecte de tip juridic/tehnic/achiziții/financiar, precum și cei care dețin gradele profesionale de CS III, CS, IDT III, IDT.
Nu în ultimul rând, studenții, stagiarii (TI, II, III, TS) și cei cu gradele profesionale de tehnician treptele I, II, III vor primi câte 25 de euro pentru fiecare oră lucrată.

Înainte să fie votate aceste modificări, plafoanele maxime se calculau la nivel de lună și ajungeau la 1.500, 900 și respectiv 500 de euro pentru cele trei categorii enumerate mai sus. Banii pentru noile salarii se vor distribui din fondurile rezervate pentru programele de cercetare., astfel încât nu implică cheltuieli suplimentare
Printre motivele Guvernului pentru această schimbare, comunicatul de presă enumeră trei:
- tratarea unitară a salarizării specialiștilor
- diferențe mai mici între remunerațiile românilor și cele ale cercetătorilor din UE
- implementarea obiectivelor Strategiei Naționale de Cercetare, Dezvoltare și Inovare 2014-2020 și ale Programului de guvernare.
Soluții pentru a opri „migrarea creierelor”
Acesta este un pas prin care Guvernul dorește să păstreze elitele intelectuale în țară, ținând cont de gradul mare de migrație al specialiștilor din ultimele decenii. Așa cum arăta Q Magazine într-un articol publicat în mai 2017, care poate fi consultat AICI, din cei 200.000 de cercetători pe care-i avea țara în anul 1989, nu au mai rămas decât 15.000 în 1997.















































