Procurorul-șef al DNA, Laura Kovesi, a vorbit, invitată la o conferință organizată la Bruxelles de Parlamentul European, despre importanța pe care o au acțiunile Departamentului Național Anticorupție.
Astfel, Kovesi consideră că „Acțiunile noastre pot avea efect durabil doar dacă sunt dublate de acțiunile preventive desfășurate de celelalte instituții și autorități ale statului, de mediul educațional și cel de afaceri”. Declarația, făcută în timpul conferinței cu tema „Lecții de învățat din România: schimb de bune practici între autoritățile anticorupție din România și Ucraina”, vrea să arate că acțiunile de prevenție sunt cel puțin la fel de importante precum cele de anchetă ale DNA.
Discursul șefei DNA s-a concentrat pe progresul și eficiența instituției din ultimii 10 ani. Astfel, așa cum prezintă un comunicat de presă al instituției: numărul dosarelor finalizate cu succes a crescut, numărul persoanelor trimise în judecată s-a triplat, iar numărul celor condamnați de instanțe de judecată în dosarele DNA a crescut de 5 ori. Astfel, rata condamnărilor a fost de peste 90%. Mai mult, instituția a reușit să trimită în judecată și 99 de demnitari.
Instituția este recunoscută ca una dintre cele 5 exemple de „bune practici la nivelul Uniunii Europene”, arată comunicatul de presă.
Probleme cu procurorul-șef
În același timp, Kovesi a fost supusă unor scandaluri cu înregistrări, în iunie 2017. Conform materialelor difuzate de presă, procurorul-șef ar fi indicat celorlalți procurori pe cine și în ce fel să ancheteze:
„Ştiţi ce-mi doresc: să ‘decapaţi’ instituţional în dosarul ăla cu casele şi să ajungem la domnul premier care a semnat contractele alea. Dar altceva mă îngrijorează, că la ăştia cu dosarele vechi, fiecare ştiţi ce aveţi. Mă îngrijorează de ce nu-i înhăţăm!”, arată Mediafax.
DNA a susținut, legat de scandal, că înregistrările nu sunt autentice și conțin o serie de fragmente unite între ele.

















































