Statul a pierdut evidența căminelor culturale

Ca urmare a informațiilor făcute publice, grație unei interpelări a senatorului USR Dan Lungu, reiese că nici Guvernul României, nici Ministerul Culturii și Identității Naționale nu au o situație exactă a căminelor culturale din teritoriu.

Ce arată datele?

În 1990, de exemplu, existau 7.110 cămine culturale, din care 2.668 comunale și 4.442 de filiale sătești. Pentru anul 2002, conform datelor centralizate de autorități, mai existau 6.147 de cămine culturale în țară, din care doar în 1.874 se desfășoară activități culturale. În 2005 situația era gravă, ținând cont că mai erau 5.644 de cămine culturale în mediul rural, din care 204 au menționat că desfășoară activități din domeniul „patrimoniului cultural imaterial”. În prezent, în lipsa datelor oficiale, oficialii din Guvern estimează că ar mai fi rămas 2.861 de cămine culturale, adică numărul echivalent al comunelor care există pe teritoriul țării.

Conform informațiilor regăsite în Strategia de Dezvoltare Teritorială a României 2014, „lipsa de date statistice actuale, la nivel național, privind numărul căminelor culturale și localizarea acestora în teritoriu, face dificilă analizarea acestui tip de infrastructură culturală”.

„Este greu de identificat unde anume, pe șirul birocratic, au fost pierdute căminele culturale, dar trebuie făcut de urgență ceva. Soluții există. Este nevoie de o strategie culturală pentru mediul rural la nivelul consiliilor județene, cu un bugetul aferent asumat. Nu poate rămâne totul în seama primăriilor. De asemenea, e nevoie de monitorizare și îndrumare metodologică a căminelor culturale, așa cu se întâmplă în cazul bibliotecilor sătești. Acest rol l-ar putea îndeplini, de pildă, direcțiile județene pentru cultură, cum s-a mai întâmplat în trecut.”

Dan Lungu

Eforturi recente

Programul de guvernare pentru anii 2017 – 2020 menționează un pachet minim de servicii publice în fiecare localitate din mediul rural. Printre acestea se numără construirea de cămine culturale. Situația pare a se îmbunătății, față de anii precedenți când interesul autorităților a fost scăzut pentru promovarea culturii în mediul rural, arată datele oferite senatorului Lungu de Guvernul României. Investițiile care se pot realiza în domeniul culturii cuprind biblioteci, muzee, centre culturale și teatre, cu lucrări de construire, extindere, reabilitare și modernizare.

În prezent, Guvernul a demarat lucrări pentru 15 obiective culturale, grație programului „Modernizarea Satului Românesc”. Pentru a doua etapă, care se va desfășura în perioada 2017 – 2020, au fost depuse 333 de solicitări de finanțare. Programul este coordonat de Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene, derulat în conformitate cu prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 28/2013.

Mai mult, 1.745 de așezăminte culturale sunt incluse într-un alt program pentru dezvoltarea infrastructurii rurale.

Guvernul se implică, în continuare, și în programul „Tezaure umane vii”, o inițiativă a UNESCO privind păstrarea și transmiterea patrimoniului cultural imaterial.

Transformarea centrelor

„În loc să existe o strategie culturală pentru mediul rural, prin care căminele să fie revitalizate și transformate în mici centre culturale pentru săteni, care nu au alte condiții și posibilități de a lua contact cu teatrul, cinematograful sau cu orice fel de altă manifestare culturală, aceste cămine au fost lăsate de izbeliște. Cine coordonează metodologic activitatea căminelor? Cine centralizează ceea ce se întâmplă, cultural vorbind? Vă spun eu: nimeni, absolut nimeni! Cu toții au asistat pasiv la transformarea lor în cârciumi și discoteci.”

Dan Lungu