Două legi importante care se aflau pe masa președintelui Klaus Iohannis pentru promulgare se întorc în Parlament. Șeful statului cere modificarea legii referendumului, dar și a legii ANI, cea prin care parlamentarii care și-au angajat rudele în cabinetele proprii primesc clemență din partea legislativului.
Citește și: Încă patru ani de…Merkel
„În opinia noastră, Legea privind organizarea și desfășurarea referendumului cuprinde dispoziții ce se impun a fi reanalizate de către Parlament. În exercitarea actului de legiferare, așa cum a reținut Curtea Constituțională în jurisprudența sa, legiuitorului îi revine obligația ca, indiferent de domeniul în care își exercită această competență constituțională, să dea dovadă de o atenție sporită în respectarea principiului clarității și previzibilității legii.
Curtea Constituțională a mai arătat că inconsecvențe de natură terminologică, omisiuni sau contradicții cu înseși textele legii, apte să creeze incertitudine sub aspectul operațiunilor juridice reglementate, generează o lipsă de coerență, claritate și previzibilitate a normei legale, care este de natură să înfrângă principiul securității juridice, sub aspectul componentei sale referitoare la claritatea și previzibilitatea legii.”, se arată într-un comunicat al administrației prezidențiale.
Legea ANI. Criticile președintelui
De asemenea, șeful statului consideră că modificarea legii ANI afectează criteriile de integritate a funcţiilor publice şi afectează angajamentele României în faţa Uniunii Europene. Legea adoptată de parlamentarii puterii stabilea că vechile conflicte de interese, stabilite între 2007 şi 2013 scapă de interdicţia de a mai candida, vreme de 3 ani, la o funcţie publică.
Justificarea pentru această derogare acordată aleşilor este că, până în 2013, în statutul parlamentarilor nu exista o prevedere expresă care să interzică angajarea rudelor la cabinetele parlamentare. În această situaţie s-au aflat, de-a lungul timpului, zeci de parlamentari, unii dintre ei fiind chiar autori ai modificării legii.
„Față de obiectul de reglementare, considerăm că legea transmisă la promulgare se impune a fi reanalizată de către Parlament sub aspectul oportunității acesteia întrucât, pe de o parte, interesul public general nu justifică o asemenea reglementare, fiind afectate standardele de integritate, iar pe de altă parte, este pusă în discuție respectarea angajamentelor asumate de România, în calitate de stat membru al Uniunii Europene.
Intervenția legislativă supusă reexaminării vizează, în realitate, o măsură de clemență acordată parlamentarilor, prin care se șterg pentru viitor efectele unei interdicții generate de încălcarea normelor privind conflictul de interese. Motivația acestei „reforme” în materie de integritate nu se poate limita însă la un simplu exercițiu formal de justificare a nevoii sociale prin prisma aparenței de neclaritate a normelor aplicate conflictului de interese, cu atât mai mult cu cât Legea nr. 219/2013 nu a făcut altceva decât să consolideze nevoia socială de a sancționa conduita necorespunzătoare a senatorului sau deputatului, nevoie socială materializată, de altfel, în legislația anterioară, încă din anul 2003 și afirmată în mod constant în jurisprudența constituțională.
Parlamentul, în calitatea sa de organ reprezentativ suprem al poporului român și de unică autoritate legiuitoare a țării, atunci când adoptă măsurile pe care le consideră necesare, ar trebui să pornească de la o evaluare preliminară reală, obiectivă și completă, iar alegerea măsurii să corespundă unui interes general al societății.”, transmite Administrația Prezidențială într-un comunicat de presă.
Articole Similare
Leave a Reply
Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.
