Eurodeputaţii au votat miercuri redistribuirea locurilor în Parlamentul European, care vor fi vacantate de aleşii britanici în urma Brexit.

Alegerile europene vor avea loc între 23 şi 26 mai 2019. Parlamentul European, reunit în sesiune plenară la Strasbourg, a adoptat principiul unei reduceri a numărului său total de locuri de la 721 la 705 pentru viitoarea legislatură (2019-2024), cu 566 de voturi pentru (94 împotrivă şi 31 de abţineri), conform AFP, citată de agerpres.ro. România va mai primi un singur loc și va ajunge la 33.

Eurodeputatul portughez socialist Pedro Silva Pereira, co-raportor al textului votat, a salutat schimbarea, spunând că “este o reîmpărţire mai justă, în sfârşit conformă cu principiul proporţionalităţii degresive” şi cu principiul ca niciun stat să nu piardă vreun loc.

“Noul Parlament European va oferi o reprezentare mai echitabilă cetăţenilor”, a mai spus el.

Această redistribuire mai trebuie să primească undă verde şi din partea şefilor de stat şi de guvern europeni la viitorul lor summit de la Bruxelles la 28 şi 29 iunie.

Citiţi şi: Comisia Europeană spune NU fenomenului „fake news”

„În prezent, nu există o formulă precisă care să determine numărul de deputați europeni pe care îi are fiecare țară, ci doar câteva reguli generale prevăzute în Articolul 14, din Tratatul UE. […] Repartizarea actuală a locurilor în PE, ce va fi modificată cu prilejul alegerilor europarlamentare din 2019, a fost adoptată ca o «soluție pragmatică», ce a fost concepută și pentru a compensa parțial dezechilibrele ce rezultă din actualul sistem de vot în Consiliu”, a declarat, pentru Q Magazine, deputatul PSD Angel Tîlvăr, președintele Comisiei pentru Afaceri Europene din Cameră.

Cum distribuția actuală a mandatelor nu este considerată echitabilă pentru toate țările membre, noua redistribuire ar trebui să rezolve această problemă. Deputatul PSD a explicat că noua distribuție se bazează pe trei principii: respectarea principiului proporționalității degresive conform Tratatului UE, nicio pierdere de locuri pentru niciun stat membru și o redistribuire minimă a locurilor devenite vacante după Brexit.

Citiţi şi: Comisia Europeană somează România

„Soluția propusă respectă principiul proporționalității degresive, îndeplinind următoarele criterii: niciun stat mai puțin populat nu primește mai multe locuri decât un stat mai populat, raportul populație/locuri crește în funcție de creșterea populației, înainte de rotunjirea la un număr întreg”, a explicat Angel Tîlvăr.

El a precizat că noua repartizare a locurilor va intra în vigoare doar dacă Marea Britanie se va retrage formal și legal din UE, retragere preconizată la 29 martie 2019.

Atunci, eurodeputații britanici ar urma să lase libere 73 de locuri în PE, iar numărul total al europarlamentarilor va scădea de la 751 la 705. 27 de locuri vor fi împărțite între 14 state membre, iar 46 vor fi păstrate ca rezervă.
Franța și Spania vor primi câte cinci locuri, Olanda și Italia câte trei, iar Irlanda două. Nouă țări, inclusiv România, vor primi câte un singur loc. 13 state nu vor primi nimic în plus, dintre acestea Germania având deja 96 europarlamentari, numărul maxim prevăzut de Tratatul UE.

Irlandezii şi problemele Brexit

Citește și: Ministrul de Externe român se implică în conflictul din Siria

Data viitoarelor alegeri a fost stabilită, în luna aprilie, prin vot, de Comisia pentru Afaceri Constituționale a Parlamentului European și urmează să fie validată miercuri, prin vot, de plenul PE.

În aceste alegeri, Irlanda va câștiga încă două locuri în PE, respectiv 13, după ce Marea Britanie a decis să părăsească UE.

Europarlamentarul irlandez Mairéad McGuinness a cerut guvernului de la Dublin să coreleze circumscripțiile electorale ale Irlandei cu noile locuri.

„ Aceasta reiese din decizia Marii Britanii de a părăsi UE, ceea ce înseamnă că nici un reprezentant al acesteia nu va fi ales în PE anul viitor. De fapt, europarlamentarii Marii Britanii vor părăsi PE la 30 martie 2019”, a declarat europralementarul irlandez, reprezentant al Fine Gael, un partid liberal-conservator și creștin democrat din Irlanda.

Citește și: Bombardarea Siriei: Furie la Londra, minciuni la Paris

Sunt trei circumscripții europene în Irlanda: Dublin, care are trei locuri, Midlands North West, patru locuri și South, tot patru locuri.

McGuinness spune că redesenarea circumscripțiilor electorale trebuie făcută de Comisia Constituțională care trebuie mandatată în acest sens.

„Date fiiind cele două locuri în plus, trebuie să refacem circumscripțiile și ar fi bine ca acestea să fie trasate cât mai repede posibil”, a mai spus ea.

Citește și: Franța blamează politicienii din Europa! Iohannis felicitat!

Una dintre problemele cele mai dificile ridicate de Brexit este libera circulaţie a persoanelor şi bunurilor între Republica Irlanda, membră a Uniunii Europene, şi Irlanda de Nord,  administrată de Marea Britanie.

Marea Britanie a susţinut că, după Brexit, nu ar trebui să existe puncte de frontieră şi controale de imigraţie de-a lungul frontierei de 500 de kilometri. Aproximativ 30.000 de persoane fac această trecere în fiecare zi, iar companiile depind de mişcarea neîngrădită a mărfurilor între nord şi sud.

Deși autorităţile europene şi cele de la Dublin vor să păstreze o frontieră deschisă, Marea Britanie și-a anunțat intenția de a părăsi uniunea vamală a UE.