Deputații discută în această perioadă pe marginea unui proiect de lege privind exploatarea resurselor energetice din perimetrele offshore. Zăcămintele din Marea Neagră ar putea garanta independența energetică a României.

Citiţi şi: Schimbarea radicală a scenei energetice globale: gazele de şist

Greșeli intenționate

Proiectul de Lege privind unele măsuri necesare pentru implementarea operațiunilor petroliere referitoare la perimetre offshore a fost inițiat de Guvernul Tudose. Actul normativ a fost adoptat de Senat în februarie 2018, iar o anchetă realizată de jurnalistul Sorin Roșca Stănescu arată că societățile care au făcut explorarea din perimetrele offshore, în beneficiul ExxonMobil, OMV și Lukoil, au minimalizat în mod deliberat valoarea reală a resurselor identificate. Sunt informații că vor fi exploatate cantități duble sau chiar triple de gaze decât cele preconizate (aproximativ 200 miliarde metri cubi).

Dezastru pe litoralul românesc

Conform Proiectului de Lege, statul român nu primește absolut nimic din cantitatea preconizată (48-82 de miliarde metri cubi de gaz), cu excepția redevențelor, care, procentual, probabil sunt printre cele mai mici din lume. Ba mai mult, sunt protejate și multinaționalele implicate în exploatare, prin renunțarea la dreptul legitim de a legifera, în viitor, impozitele pe supraprofit.

Mai mult, actul normativ cuprinde prevederi nerealiste, cum ar fi obligația titularilor de acorduri petroliere de a avea cel puțin o pătrime din numărul total de angajați de origine română, cu rezidență fiscală în România. Și aceasta pentru că nici forarea, nici asamblarea conductelor pe fundul Mării Negre și nici conductele de pe litoral nu presupun, sub nicio formă, munca specializată care ar putea fi rezolvată de români.

Și mai dureros este însă dezastrul care se va produce de-a lungul litoralului românesc: afectarea locuitorilor din zonă, poluarea mării, aerului și pământului, pericolul unor explozii cu consecințe catastrofale, compromiterea turismului etc.
Cu toate acestea, ajuns la Camera Deputaților, Proiectul de Lege a primit deja câteva avize favorabile: de la Comisia pentru mediu, Comisia pentru transporturi, Comisia pentru muncă și Comisia pentru buget (ultimul pe 11 aprilie).

Citiţi şi: Principala noastră preocupare este asigurarea securității energetice în această zonă a Europei

„Sunt tot felul de suspiciuni asupra acestei chestiuni”

Comisia pentru industrii și servicii va dezbate proiectul și va întocmi raportul final care va merge la votul din plen.
Vicepreședintele Comisiei, deputatul PSD Octavian Petric, a declarat, pentru Q Magazine, că nu s-a pus în discuție ca proiectul să fie aprobat.

„Încă nu s-a aprobat. Nici nu s-a pus în discuție să fie aprobat. Este o problemă de strategie națională și sunt tot felul de suspiciuni asupra acestei chestiuni”, a spus Octavian Petric.
Deputatul PSD a precizat că membrii comisiei au avut întâlniri cu reprezentanții ExxonMobil și OMV, dar nu s-a stabilit nimic concret. „Încă nu pot să-mi dau cu părerea dacă va fi sau nu un vot. Urmează să aibă loc și alte întâlniri cu reprezentanții companiilor care vor exploata”, a declarat Petric.

El a explicat că președintele Comisiei, Iulian Iancu, poartă discuții pe aceste probleme inclusiv cu conducerea partidului, cu primul ministru, cu ministrul Economiei, urmând să fie dezbătută și o nouă Lege a redevenței, aflată în lucru la Ministerul Economiei.

Octavian Petric nu a putut avansa un termen pentru finalizarea discuțiilor pe marginea acestui proiect de lege. „Pe problemele care au fost ridicate de cei de la Exxon-OMV, firme asociate pentru exploatare, urmează să mai avem discuții, să le prezentăm și factorilor de decizie, inclusiv dacă va fi o decizie politică, să vedem cum facem. Nu vrem să greșim”, a subliniat vicepreședintele Comisiei.

ANRE: România trebuie să decidă urgent

Octavian Petric a mai spus că vor fi invitați la discuții și reprezentanți ai ANRE și ai Turismului. La mijlocul lunii aprilie, Zoltan Nagy-Bege, vicepreședintele ANRE, declara că România trebuie să decidă urgent dacă dorește să utilizeze gazele din Marea Neagră în industria autohtonă sau doar vrea să obțină venituri din tranzitul acestor gaze pe teritoriul țării noastre. Producția de gaze din Marea Neagră este așteptată să înceapă în 2020-2021.

„Este evident că aceste proiecte vin cu un plus, fie că vorbim de extracția de gaze din Marea Neagră, fie că vorbim de conducta BRUA. Și ar trebui să ne decidem ce ar trebui să facem cu acest surplus de gaze. Vrem doar să treacă prin România înspre vest sau sud, nu contează, sau am dori să se consume acele gaze în România. Evident că și un tranzit de gaze aduce plus de valoare României, dar dacă acele gaze se consumă în industrie și se produce ceva, acel plus de valoare este incomparabil mai mare decât niște servicii simple de tranzit”, a susținut Nagy-Bege.

Citiţi şi: Căldura se poate scumpi cu 40%.