Charlie Hebdo se întoarce: Eu nu sunt Charlie Halep!

Revista de satiră Charlie Hebdo a publicat miercuri un editorial intitulat “Eu nu sunt Charlie Halep”, în care îşi exprimă nedumerirea şi încearcă să explice motivul pentru care caricatura sa cu Simona Halep, ţinând trofeul Roland Garros în mâini şi strigând “Fier vechi, fier vechi”, a stârnit atâta indignare în rândul românilor.

Citiţi şi: Acţiune EXTREMĂ a românilor din diaspora împotriva Charlie Hebdo

Editorialul începe prin a reaminti că săptămâna trecută, Charlie Hebdo a publicat caricatura cu Simona Halep şi continuă comentând reacţiile din presa românească la apariţia desenului. Citiţi integral editorialul tradus de jurnalistul Dan Alexe şi publicat pe blogul său.

“Știam cu toții că românii suferă de un complex de superioritate resentimentară (o «insulă de latinitate într-o mare de slavi»), însă valul de isterie care a cuprins presa în România după publicarea în Charlie Hebdo a unui banal desen care râdea nu de victoria Simonei Halep la Roland-Garros, ci mai degrabă de prejudecățile francezilor vizavi de români a declanșat o avalanșă de invocări ale cenzurii și incitare la asasinarea profanatorilor de la Charlie. Cei mai miloși dintre comentatorii din presă și de pe rețelele sociale au insistat sumbru că nu vor mai vărsa o lacrimă la următorul masacru, pe care unii îl doresc din tot sufletul.

De ce atâta dușmănie ? Românii nu vor să fie confundați cu romii, cu țiganii care în conștiința colectivă sunt doar niște hoți de metale, așa că tot ce au reținut din acest desen este că cei de la Charlie sunt rasiști și că ar trebui să fie interzis să râzi de o glorie națională cum e Simona Halep.

<Je ne suis plus Charlie Hebdo> (<Nu mai sunt Charlie Hebdo>) a fost sloganul cel mai uman. Titlurile, în presa română, au mers de la <Simona Halep, ridiculizată de Charlie Hebdo> (Romania Libera) până la: <Caricatură abjectă în CH după victoria Simonei Halep> (Romania TV).

Eseistul și figura politică a dreptei Adrian Papahagi, provenit din minoritatea aromână, ca și Simona Halep, a blestemat : Charlie Hebdo rămâne aceeaşi porcărie stângistă, rasistă, insipidă, nedemnă – tot ce are Franța mai grețos. Crima islamistă căreia i-au căzut victimă redactorii Charlie Hebdo se datorează tocmai subminării continue a identității europene, la care oficine troțkiste ca această revistă otrăvită au contribuit din greu.

Cu rare excepții (precum bătrânul filozof Mihai Șora), presa s-a întrecut în apeluri la unitatea națională în fața “trădării Franței”. A fost nevoie chiar și de intervenția publică a ambasadoarei Franței la București, Michèle Ramis, care a trebuit să amintească principiul fundamental al libertății de expresie, pricepeți ?

Totem și tabu

Simona Halep a câștigat trofeul de la Roland Garros la 9 iunie

Am putut citi apeluri la boicotarea croissantelor și a brânzei camembert, ca pe vremea invaziei din Irak, când americanii refuzau să mai mănânce cartofi prăjiți, “French fries“, pe care îi rebotezaseră “liberty fries“.

Chiar și acea busolă a moralului națiunii române care e jurnalistul Cristian Tudor Popescu a scos o condamnare fără drept de apel, acuzând Charlie de “xenofobie, rasism și, cât cuprinde, nemernicie”, amenințând și el că nu va mai vărsa o lacrimă după bine-meritata și inevitabila pedeapsă.

Ce să reținem din toate astea ? Că românii, ca multe alte nații care încă mai trăiesc în era <tranziției>, au două obsesii: totemul și tabuul. Te urcă greu pe totem, dar daca te-au suit în vârf de stâlp, gata, ești tabù. Jos laba de pe eroina noastră Simona Halep. Unii au sugerat chiar că echipa de la Charlie ar fi compusă din ranchiunoși care se răzbună pe faptul că o româncă a câștigat Roland Garros. Le-am sugera să simuleze mai degrabă indignarea feministă : franceza nici măcar nu posedă o formă gramaticală pentru învingătoare sau victorioasă, spune doar <vainqueur>, chiar dacă e o femeie”.

Citiţi şi: VICTORIE! Simona Halep a câştigat finala Roland Garros