Gazele din Marea Neagră reprezintă o miză geostrategică importantă pentru țările din zonă, iar interesele divergente ale României și Ungariei au generat un război deschis, atât în plan mediatic, cât și diplomatic.

Citește și: Așteptatul răspuns al Comisiei de la Veneția

Avantajele României

În acest sector, România are avantajul ieșirii la mare și, în plus, beneficiază de resurse interne generoase. Noi nu ne putem asigura consumul în mod obișnuit, fiind obligați să apelăm la importuri din Rusia iarna, în perioadele de ger, când presiunea pe conducte scade. Exploatarea gazelor din mare ne-ar permite să livrăm cantități substanțiale la export.

Ungaria depinde de importuri în proporție de 80%. Autoritățile statului vecin știu asta și au declanșat o campanie prin care vor să își susțină interesele.

Kristof Terhes, CEO al FGSZ, transportatorul maghiar de gaze, a organizat recent o conferință de presă, în care a adoptat o poziție foarte tranșantă. El a spus că România nu are ce face cu întreaga producție de gaze din Marea Neagră și a argumentat că un export spre nord sau sud nu este fezabil, astfel că ar fi mai potrivit ca gazele să ajungă în vestul Europei, prin Ungaria.

Terhes a „apăsat” foarte bine pe deficiențele României, arătând că la noi doar 30-35% din populație este conectată la rețeaua de gaze, în timp ce Ungaria are un procentaj mult mai mare, de 95%.

„Este pur și simplu prea mult pentru necesitatea internă a țării. Nu aveți petrochimie, nu puteți folosi gazele naturale ca materie primă. Ce faceți cu gazul? Îl ardeți, faceți un foc mare?”, a spus șeful FGSZ.

Ministrul de externe ungar, Péter Szijjártó, a efectuat o vizită la Washington, unde s-a întâlnit cu ministrul american al Energiei, Rick Perry, și cu oficiali ai marilor companii de energie și a susținut un discurs la conferința de profil World Gas.

Presiuni internaționale

Szijjártó a acuzat România de încălcarea angajamentelor internaționale în privința interconectării conductelor de gaze și asigurării reversibilității fluxurilor de gaz. El a afirmat că a sosit timpul pentru a se exercita presiuni internaționale sporite „asupra țărilor din regiune care își încalcă angajamentele”, menționând România și Croația, potrivit Agerpres, care citează MTI.

„În plus, trebuie să se exercite presiuni internaționale, pentru a se asigura construirea unor terminale LNG în Europa Centrală”, a mai spus ministrul de Externe al Ungariei.

„Până când SUA sau Uniunea Europeană vor furniza finanțare pentru dezvoltarea infrastructurilor energetice majore central-europene, perspectivele ca țările central-europene să importe gaz din SUA sau din altă parte a lumii vor rămâne doar un vis. Iată de ce este important să se pună capăt folosirii dublului limbaj și dublelor standarde”, a adăugat Szijjártó.

Anul trecut, Ungaria a decis unilateral să stopeze gazoductul BRUA pe teritoriul său, să nu mai investească pentru interconectarea cu Austria, așa cum prevedea proiectul inițial, și să redirecționeze gazele către alte state din jur.

În urma unei licitații organizate în decembrie, capacitatea de transport al gazelor prin BRUA a fost rezervată de către două companii din Ungaria, până în anul 2037.

Gazoductul, cu o lungime totală de 1.318 kilometri, urmează să conecteze Bulgaria, România, Ungaria și Austria.

Pe teritoriul României, gazoductul va lega localitățile Podișor (județul Giurgiu) și Recaș (județul Timiș) pe o distanță de 479 km. Lucrările pentru acest tronson au fost demarate la începutul lunii iunie 2018. Au anunțat finanțări pentru această construcție Comisia Europeană (180 milioane de euro nerambursabili), Banca Europeană de Investiții (împrumut de 50 milioane de euro) și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (împrumut de 60 milioane de euro). Transgaz participă cu 149 milioane de euro.

Unul dintre scopurile proiectului este reducerea dependenței celor patru țări de importurile din Rusia.

„Drum ireversibil”

Partea română s-a exprimat ferm pe acest subiect, venind cu declarații prin care și-a expus punctul de vedere, dar fără să nominalizeze Ungaria, cu intenția vădită de a nu escalada un conflict.

„Proiectul BRUA este stabilit în toate detaliile și se află pe un drum ireversibil, atât pentru România, cât și pentru Uniunea Europeană, iar Transgaz este în grafic cu lucrările la gazoduct, fapt atestat și de către comisarul european pe Energie Miguel Arias Cañete”, a spus ministrul Economiei, Dănuț Andrușcă.

El a confirmat că lucrările de execuție efectuate de către Transgaz la proiectul BRUA faza 1, care presupun construcția conductei și stațiilor de comprimare gaze naturale pe teritoriul României, se desfășoară potrivit calendarului.

Operatorul național de transport gaze Transgaz a început, pe 4 iunie, lucrările de construcție la conducta propriu-zisă din cadrul proiectului BRUA faza 1, după ce, în luna aprilie, societatea a început construcția la cele trei stații de comprimare de gaze de pe teritoriul României.

„BRUA este atât un proiect de dezvoltare națională, cât și un proiect pentru Europa. Transgaz, transportatorul român de gaze naturale, își îndeplinește misiunea și lucrează cu seriozitate, responsabilitate și conștiinciozitate la acest proiect. Compania are toate resursele necesare pentru a finaliza la termen lucrările pentru faza 1 din BRUA. Asigurarea securității în aprovizionarea cu gaze reprezintă o necesitate”, a arătat Dănuț Andrușcă.

Proiect de anvergură

Directorul General al Transgaz, Ion Sterian, a participat la Reuniunea Ministerială de la Sofia a CESEC – Central and South Eastern Europe Gas Connectivity Group –, unde a avut o întâlnire cu semnatarii memorandumului pentru coridorul vertical de transport al gazelor din Grecia spre UE, mai precis reprezentanți ai DESFA (operatorul de transport gaze naturale din Grecia), ai Bulgartransgaz (operatorul de transport gaze naturale din Bulgaria), ai ICGB (compania responsabilă de dezvoltarea interconectării Grecia-Bulgaria) și ai DG Energy (Direcție Generală din cadrul Comisiei Europene).

„Lucrările pentru BRUA faza 1 sunt estimate să fie finalizate pentru data de 31 decembrie 2019. Transgaz are toate fondurile necesare pentru acest proiect. Lucrăm îndeaproape și în bune relații cu BERD, BEI și Banca Mondială, pentru că este un proiect de anvergură majoră”, a declarat Ion Sterian, directorul general al Transgaz