Toader: La Parchetul european poate candida și un judecător

Ministrul Justiției, Tudorel Toader, a prezentat cele două ordonanțe de urgență aprobate astăzi în ședința de Guvern.

Citește și: Topul comisarilor europeni

Prima ordonanță se referă la măsurile pentru punerea în aplicare a unor forme de cooperare în vederea constituirii Parchetului European.

Toader a subliniat că această ordonanță nu se referă la procurorul șef european. România va trebui să desemneze trei candidați pentru funcția de procuror european, iar propunerile vor fi trimise la Bruxelles până la 31 martie. Procedura de selecție se va desfășura la Ministerul Justiției. Pentru funcția de procuror european poata candida și un judecător.

„Trebuie să trimitem propunerile la Bruxelles până pe 31 martie. Va fi ales un procuror, la Ministerul Justiției se va efectua procedura de selecție și nu la CSM sau în altă parte. Poate candida un procuror dar și un judecător.

Deci procurorul european poate fi un actual procuror sau judecător. Va fi inclus în lista de trei și unul va fi selectat. Cel care va câștiga se va suspendă, iar după încetarea mandatului se va întoarce în funcția deținută în prezent. Vom selecta și un procuror european delegat care își va desfășura activitatea în România. El nu se va suspenda, își va desfășura activitatea aici, acasă, va rămâne în continuare procuror, dar va soluționa cu prioritate cauze ale Parchetului European”, a spus Tudorel Toader.

El a precizat că o modificare importantă se referă la delegarea în funcţiile de rang înalt din cadrul Ministerului Public.

„Există o modificare destul de importantă referitoare la funcţiile de conducere de rang înalt din cadrul Ministerului Public – că-i procuror general, adjunct, procuror-şef la DNA, DIICOT, şefi de secţii, toţi ceilalţi. (…) Legea în vigoare (…) prevede pentru aceste funcţii un mandat fix cu durată de trei ani, mandat care poate fi reînvestit. Dar reînvestirea nu înseamnă nici prelungirea, nici conferirea unui nou mandat. Al doilea mandat se poate ocupa numai în condiţiile legii. (…) Ce aduce ordonanţa cu caracter de noutate? Faptul că aceste funcţii privind procurorii, funcţiile de rang înalt, unde procedura se iniţiază de către ministrul Justiţiei – declanşează procedura, interviu, toate celelalte, merge la Consiliul Superior al Magistraturii de unde ia acel aviz consultativ, cu avizul consultativ, dacă ministrul continuă procedura, se adresează preşedintelui Republicii pentru a emite decretul de învestire în funcţie – aceste funcţii nu pot fi delegate, ele se ocupă şi trebuie ocupate numai în condiţiile legii prin procedura pe care o prevede legea. De ce? Pentru că, din păcate, astăzi când vorbim multe funcţii de procuror, funcţii de conducere de rang înalt, sunt ocupate prin delegare, ceea ce nu este normal, pentru că legea spune, în condiţiile legii, procedura, repet, pe care am precizat-o. Sigur că astăzi, când vorbim, sau mâine când apare ordonanţa în Monitorul Oficial avem astfel de funcţii ocupate prin delegaţi“, a explicat Toader, la Guvern.

El a adăugat că, la finalul ordonanţei, există o normă tranzitorie, care spune că cei delegaţi în prezent rămân în funcţie timp de 45 de zile, dar ”în 45 de zile ele trebuie ocupate prin procedura legală, în condiţiile legii”.

Toader a mai precizat că posibilii candidaţi pentru respectivele funcţii de rang înalt vor putea fi şi din rândul judecătorilor care au fost procurori, astfel avizul consultativ va reveni în sarcina plenului Consiliului Superior al Magistraturii.

„Potrivit ordonanţei, pot candida procurorii care îndeplinesc condiţiile legii, nu se poate altcumva, dar pot candida şi judecători care au fost procurori, prin urmare cineva cu experienţă din sistemul Ministerului Public, cineva care, la momentul adoptării ordonanţei, intrării în vigoare, are robă de procuror sau a avut cândva robă de procuror, adică are experienţă în managementul şi problemele interne, problemele de funcţionare, organizare a Ministerului Public. Dat fiind că pe viitor, în baza ordonanţei, pot candida şi procurori foşti judecători, se schimbă competenţa de emitere a avizului consultativ de la Secţia de procurori la plenul Consiliului Superior al Magistraturii. Sigur că sunt şi alte modificări“, a menţionat Tudorel Toader.

Cea de-a doua OUG se referă la unele măsuri temporare privind Institutul Național al Magistraturii.

„Cea de-a doua OUG are unele măsuri temporare privind Institutul Național al Magistraturii și legile justiției. Majoritatea modificărilor sunt de la Consiliul Superior al Magistraturii. Pornind de la următoarea premisă, că admiterea la INM trebuie anunțată cu șase luni de zile înainte de concurs, ne apropiem de șase luni, iar CSM a făcut propuneri temporare pentru admiterea din 2019, care se referă în principa la păstrarea condițiilor de dinaintea modificării legii justiției. Stagiul să rămână de un an.

Pornește de la o realitate pe care o știți și am avut uneori opinii diferite. Colegiile de conducere din sistemul judiciar nu vor putea adopta regulamente prin care să adauge la lege pe motiv că legea este neclară, nu-i previzibilă. De princpiu, noi știm asta, că legea o face numai legiuitorul”, a explicat ministrul Justiției.