Pe 27 martie se împlinesc 101 de ani de la Unirea Basarabiei cu România. Din 2017, această zi a devenit, în urma deciziei Parlamentului de la București, sărbătoare națională.

Citeşte şi: A fost lansată prima campanie despre circuitul banilor europeni în România

Istoric

Congresul Ostăşesc de la Chişinău (20 oct./2 nov.-27 oct./9 nov. 1917), la care au participat 898 de delegaţi reprezentând circa 300.000 de soldaţi aflaţi pe toate fronturile şi în toate armatele ruseşti, proclama autonomia teritorială şi politică a Basarabiei şi crearea Sfatului Ţării.

În Sfatul Ţării au fost aleşi 195 de deputaţi (150 români basarabeni şi 45 de reprezentanţi ai minorităţilor).

Lucrările Sfatului Ţării s-au desfăşurat la Chişinău, între 21 noiembrie/4 decembrie – 2/15 decembrie 1917, fiind ales preşedinte Ion Inculeţ.

Acesta devine organul suprem al puterii de stat în Basarabia şi Transnistria, luând cele mai importante hotărâri, între care: apărarea populaţiei de anarhia şi jaful soldaţilor ruşi, numirea de comisari în fiecare judeţ, adunarea dezertorilor şi expulzarea lor în Rusia.

La 2 decembrie 1917, Sfatul Ţării a proclamat Basarabia drept Republica Democratică Moldovenească, în componenţa Republicii Federative Democratice Ruse, care prevedea şi includerea în componenţa sa a judeţelor populate de moldovenii din Transnistria.

Proclamaţia a fost redactată şi citită de Pantelimon Halippa, unul dintre fruntaşii luptei pentru cauza Unirii Basarabiei cu România.

La începutul anului 1918, Pantelimon Halippa se afla în fruntea curentului unionist, având o contribuţie esenţială la acţiunile care pregăteau unirea Basarabiei cu România.

Reunit la Chişinău, în 27 martie 1918, Sfatul Țării, organ al Republicii Democratice Moldovenești, decidea cu majoritate de voturi:

„Republica Democratică Moldovenească (Basarabia) în hotarele ei dintre Prut, Nistru, Dunăre, Marea Neagră şi vechile graniţe cu Austria, ruptă de Rusia acum o sută şi mai bine de ani din trupul vechii Moldove, în puterea dreptului istoric şi a dreptului de neam, pe baza principiului că noroadele singure să-şi hotărască soarta lor, de azi înainte şi pentru totdeauna se uneşte cu mama sa România”.

Preşedintele Sfatului Ţării, Ion Inculeţ este cel care a anunţat rezultatul votului, 86 de voturi pentru, trei împotrivă, 36 de abţineri şi 13 absenţi.

Prim-ministrul României, Alexandru Marghiloman, martor al marelui eveniment a declarat în numele poporului român şi al regelui Ferdinand I că ia act de votul cvasiunanim al Sfatului Ţării şi proclamă Basarabia unită cu România:

„Basarabia este de acum unită pe veci cu România”.

În telegrama trimisă de regele Ferdinand I Sfatului Ţării se arăta: „Sentimentul naţional ce se deşteptase atât de puternic în timpurile din urmă în inimile moldovenilor de dincolo de Prut a primit prin votul înălţător al Sfatului Ţării o solemnă afirmare. Un vis frumos s-a înfăptuit”.

Din 2017, Legea prevede că Ziua Unirii Basarabiei cu România este marcată de către autoritățile administrației publice centrale și locale, organizațiile neguvernamentale, muzee, reprezentanțele României în străinătate, prin organizarea de evenimente și manifestări publice și cultural-științifice dedicate sărbătorii.

De asemenea, se arborează drapelul României, se intonează imnul național și se utilizează sigiliile cu stema României de către autoritățile și instituțiile publice.