Un raport GPMB avertizează asupra unei pandemii care ar putea ucide până la 80 de milioane de oameni

Un nou raport independent, realizat la solicitarea secretarului general al Organizației Națiunilor Unite, avertizează că există o „amenințare foarte reală” a unei pandemii care ar putea ucide până la 80 de milioane de oameni. Raportul spune că un agent patogen mortal, răspândit în întreaga lume, ar putea șterge aproape 5 la sută din economia globală, informează FP.

• Vizita secretă a lui Netanyahu. Israel confirmă. Emiratele infirmă
• Președintele Senatului, mandatat să sesizeze CCR referitor la procedura de adoptare a ordonanței SAFE
• Soluția găsită pentru ca Marco Rubio, aflat sub sancțiuni în China, să poate veni cu Trump la Beijing
• Trump și Xi, între Cer și Pământ
• Șeful Vămii, reținut de procurori

Analiza nefavorabilă a fost efectuată de un grup independent, Global Preparedness Monitoring Board (GPMB), co-prezidat de Gro Harlem Brundtland, fost șef al OMS și fost premier norvegian și de șeful Crucii Roșii Internaționale, Elhadj As Sy.

„Pregătirea este îngreunată de lipsa voinței politice”, potrivit raportului. „Deși liderii naționali răspund la crizele de sănătate atunci când frica și panica sunt suficient de puternice, majoritatea țărilor nu dedică energia și resursele necesare pentru ca focarele să nu se extindă în dezastre.”

În mai 1989, laureatul Nobel Joshua Lederberg s-a întrunit cu ceilalți câștigători ai premiului Nobel și cu mai mulți experți în virusologie la Washington pentru a dezbate o ipoteză îndrăzneață conform căreia virusurile, departe de a fi învinse de medicina modernă, se înmulțeau tot mai mult la animale și la oameni, adesea în forme niciodată văzute anterior.

La vremea respectivă, epidemia de HIV / SIDA a atras întreaga atenție colectivă: Dacă virusul incurabil ar putea lua milioane de vieți, ce alte amenințări pândesc din umbră?

Institutul de Medicină al Academiei Naționale de Științe a publicat în 1992 un raport care a atras suficient interes din partea președintelui american Bill Clinton și a Casei Albe pentru a include bolile aflate în curs de dezvoltare printre amenințările la securitatea națională în 1996.

Un număr mare de viruși necunoscuți anterior, cum ar fi cel care a provocat epidemia din 2003 a sindromului respirator acut sever (SARS), a luat viața oamenilor din întreaga lume.

În doar șapte ani (din 2011 până în 2018), OMS s-a luptat cu 1.483 de epidemii.

Iar costurile de izolare, însoțite de impactul economic general s-au agravat, potrivit unui studiu GPMB solicitat de Banca Mondială. Epidemia de SARS din 2003 a atins un nivel de aproximativ 40 de miliarde de dolari în economia globală, epidemia de gripă porcină din 2009 a ajuns la aproximativ 50 de miliarde de dolari, iar epidemia de Ebola din Africa de Vest 2014-16 a costat aproape 53 de miliarde de dolari.

O pandemie gripală asemănătoare gripei spaniole din 1918 ar costa astăzi 3 trilioane de dolari sau până la 4,8 la sută din produsul intern brut (PIB).
Din punct de vedere economic, țările înstărite s-au dovedit cele mai rezistente în focarele recente, iar GPMB prezice că state precum SUA și Germania ar putea trece printr-o epidemie devastatoare, cu mai puțin de 0,5% din PIB.

Dar națiunile mai sărace – din India și Rusia până în țările Africii Centrale – ar putea pierde până la 2% din PIB-ul lor din aceeași pandemie ipotetică. Epidemia de Ebola din Africa de Vest a afectat economic țările cele mai expuse – Liberia, Sierra Leone și Guinea – 2,8 miliarde de dolari, ceea ce a dus la scăderea PIB-ului în Sierra Leone cu 20% în 2015.

Iar riscurile cresc. Schimbările climatice favorizează focarele, întrucât căldura și umiditatea determină creșteri în populațiile de țânțari purtătoare de boli, permit apelor să se sufoce sub algele toxice, spitalele și câmpurile agricole se contaminează cu ciuperci mortale, iar migrarea păsărilor și a animalelor este modificată.

Astăzi există mai mult de 1.000 de laboratoare de biosecuritate Nivel 3 și 4 (BSL), în care sunt depozitați și studiați microbi letali, iar multe dintre instalații au prezentat breșe de securitate.

Gripa H3N2 din Australia se răspândește încă, pe măsură ce țara se îndreaptă spre primăvară. Se pare că este cel mai mare an de gripă al națiunii din istoria recentă – atât în ceea ce privește cazurile de îmbolnăvire, cât și spitalizările – până în prezent, aceasta a îmbolnăvit 279.326 de australieni.

Potrivit Organizației Panamericane pentru Sănătate, peste 2.384.029 de persoane din America Latină și Caraibe au contractat în septembrie 2019 infecții cu virusul denga. Cel mai comun soi de banane, Cavendish, a fost amenințat cu dispariția de ciuperca TR4, care odată instalată, rămâne în sol pentru 30 de ani și nu poate fi eradicată. Epidemia de pestă porcină africană care a început în China la sfârșitul anului 2018 s-a răspândit în toată Asia: ceci de mii de porci din regiune au murit din cauza bolii incurabile, de obicei letale.

GPMB spune că epidemia de Ebola din Republica Democrată Congo (RDC) exemplifică tot ceea ce nu este în regulă cu starea actuală de pregătire pentru epidemii. Când a apărut pentru prima dată la 1 august 2018, „fundamentele unei reacții eficiente au fost puse în aplicare în câteva zile de la declararea focarului. Răspunsul din primele săptămâni din august a fost cel mai rapid, cel mai bine pregătit și finanțat din istoria reacțiilor la focarul de Ebola.”

In ciuda acestor eforturi, „focarul din Kivu de Nord și Ituri a persistat și s-a răspândit, trecând frontiera națională către Uganda în iunie 2019 și ajungând la Goma, capitala Kivuului de Nord în iulie 2019. Focarul a ajuns acum, după mai mult de un an, la 3000 de cazuri și 2000 de decese de la declararea sa.”

Întreprinderea unor acțiuni eficiente în cazul Ebolei a eșuat până acum în RDC, deoarece sistemul de sănătate al țării este slab, focarul a izbucnit într-o zonă violentă de război, iar populația locală are suspiciuni profunde în acest sens și nu reușește să coopereze pe deplin cu autoritățile sanitare.

Perspectivele unor microbi chiar și mai mortali, în aer, s-au intensificat de la întrunirea din 1989, de la Washington a oamenilor de știință, deoarece tehnologia de a modifica genele virale și bacteriene este acum rapidă, ușoară, ieftină și precisă.

Indiferent dacă este realizată prin CRISPR sau chiar prin manipulări genetice mai noi, acum este posibil ca microbilor să li se ofere tot felul de atribute – sau să fie proiectați, începând de la ADN. Indiferent dacă un virus criminal realizat de om se scurge accidental, sau este răspândit în mod deliberat, nicio națiune nu are tehnologia adecvată pentru a opri un focar odată ce germenii scapă din laborator.

„Pregătirile și capacitățile în cazul unui focar nu sunt suficiente pentru a face față impactului enorm, răspândirii rapide și șocului asupra sistemelor de sănătate, sociale și economice ale unei pandemii extrem de letale, fie ea naturală, accidentală sau intenționată. Nu există investiții și planificări de cercetare și dezvoltare suficiente pentru fabricarea de vaccinuri inovatoare, antivirale cu spectru larg, intervenții nefarmaceutice adecvate”, se arată în raportul GPMB. „Costurile de control ale epidemiilor ar supraîncărca complet aranjamentele actuale de finanțare pentru răspunsuri de urgență.”

Până acum, însă, umanitatea a alungat din conștiința sa colectivă amenințările cu boala la scurt timp după ce fiecare epidemie a încetat. Pandemia din 1918 a ucis aproximativ 50 de milioane până la 100 de milioane de oameni – estimările variază foarte mult. Iar ciuma secolului al XIV-lea a ucis 60% din populația europeană: aproximativ 50 de milioane de suflete.

Omenirea încă nu a reușit să oprească HIV, care, de la apariția sa în 1981, a îmbolnăvit 75 de milioane de oameni, ucigând aproximativ 32 de milioane dintre ei.

Știm că va exista o altă epidemie teribilă – poate nu la fel de mare ca gripa spaniolă din 1918 sau ciuma, dar totuși groaznică. Cu toate acestea, va fi nevoie de mult mai mult decât rapoartele experților pentru a mobiliza eforturile colective serioase pentru prevenirea catastrofelor la care omenirea va fi martoră.