Efectele stării de urgență: Autonomia Ținutului Secuiesc a trecut de Camera Deputaților

Jurnalistul Dan Tănasă atrage atenția asupra unei știri care, probabil din cauza agendei de pandemie, a trecut neobservată: propunerea legislativă privind autonomia Ținutului Secuiesc a fost adoptată tacit în Camera Deputaților.

Propunerea privind autonomia Ținutului Secuiesc, adoptată tacit în 23 aprilie, a fost depusă în decembrie 2019 de Zsolt Istvan Biro și Joszef Gyorgy Kulcsar Turza, membri UDMR.

Traseul legislativ al proiectului depus de UDMR ridică și el niște semne de întrebare. În 23 decembrie, data la care a fost înregistrat proiectul, s-au solicitat conform procedurii avizele de la Consiliul Economic și Social, Consiliul Legislativ și un punct de vedere de la Guvern. Toate acestea aveau termen limită de răspuns data de 7 februarie 2020. Consiliul Legislativ și Consiliul Economic și Social au răspuns în termen la solicitarea Parlamentului, dând aviz negativ. După prezentarea proiectului legislativ în Biroul Permanent al Camerei Deputaților, au fost solicitate o serie de comisii să-și dea avizul. Ceea ce au și făcut, avizul tuturor fiind negativ.

Pe data de 9 martie proiectul UDMR este înscris pe ordinea de zi a plenului Camerei Deputaților. Comisia pentru administrație publică și amenajarea teritoriului a depus raportul de respingere. De la guvern, până la această dată, niciun răspuns deși trecuse o lună de la expirarea datei de răspuns.

Data limită la care proiectul în cauză ar fi trebuit să fie dezbătut și supus votului final era 25 martie.

La 22 de zile de la împlinirea celor 45 de zile acordate pentru discutarea și votare legii privind autonomia Ținutului Secuiesc și la mai bine de 2 luni de la data limită de răspuns, Parlamentul primește în sfârșit punctul de vedere al Guvernului. Lipsa acestuia în tot acest timp a constituit unul din impedimente, întrucât fără acest punct de vedere legea nu este introdusă pe ordinea de zi.

Potrivit deputatului PSD Alfred Simonis, derularea normală a procesului legislativ a fost perturbată și de infectarea cu Covid 19 a deputatului Vergil Chițac.

Iată ce a scris jurnalistul Dan Tănasă despre adoptarea tacită a legii UDMR.

„Propunerea legislativă privind Statutul de autonomie al Ţinutului Secuiesc a fost adoptată tacit în data de 23 aprilie a.c. de Camera Deputaților.

UDMR-iștii Zsolt-Istvan Biro şi József-György Kulcsar-Terza au depus în luna decembrie a anului trecut, la Camera Deputaţilor, un proiect prin care Ţinutul Secuiesc devine regiune autonomă cu personalitate juridică în României. Limbile maghiară şi română vor fi folosite în instituţiile publice de cetăţenii domiciliaţi în Ţinutul Secuiesc.

Potrivit Mediafax, propunerea legislativă prevede că statutul de regiune autonomă a Ţinutului Secuiesc poate fi desfiinţat numai printr-un referendum organizat în Ţinutul Secuiesc. „Statutul de Autonomie al Ţinutului Secuiesc, adoptat prin lege, se aprobă prin referendum de către cetăţenii Ţinutului Secuiesc”, arată proiectul de lege. Iniţitorii spun că înfiinţarea regiunii autonome este o expresie a indetităţii istorice a zonei şi va asigura egalitatea de şanse a cetăţenilor şi protecţia identităţii naţionale maghiare.

Articolul 10 al proiectului privind autonomia Ţinutului Secuiesc prevede că limba maghiară are „acelaşi statut ca şi limba oficială a statului”.

Preşedintele Ţinutului Secuiesc reprezintă regiunea, şi este ales de către cetăţenii Ţinutului Secuiesc, prin vot secret şi direct, pentru o perioadă de 4 ani.

Nicio persoană nu poate îndeplini funcţia de preşedinte al Ţinutului Secuiesc pe o perioadă mai mare de două mandate. Preşedintele Ţinutului are imunitate acordată demnitarilor şi nu poate ocupa funcţii publice sau private.

Pe lângă preşedinte va exista şi un Consiliu Scaunal, format din 33 de consilieri. Acesta este organul deliberativ de autoadministrare al Scaunului.

Propunerea legislativă inițiată de parlamentari UDMR a fost adoptată tacit de Camera Deputaților joi, 23 aprilie a.c., ca urmare a depășirii termenului de 45 de zile, potrivit art.75 alin. (2) teza a III-a din Constituția României. În aceeași zi proiectul a fost înaintat Senatului care este și camera decizională”, a scris Dan Tănasă pe pagina sa de Facebook.

Întrebat despre această situație, președintele PSD Marcel Ciolacu a declarat pentru Q Magazine că „nu este nicio conspirație” și că proiectul va fi respins în Senat, care e cameră decizională.

„Legea a trecut tacit în 25 martie, atunci când parlamentul încă nu funcționa. Am apucat să o punem pe ordinea de zi, dar parlamentul și-a suspendat activitatea. Deci, nu e nici o conspirație. Săptămâna viitoare o vom respinge la senat. Am votat starea de urgență, după care nu am mai avut plen”, a declarat Marcel Ciolacu.

Alfred Simonis a declarat pentru Q Magazine că situația se va rezolva cel mai târziu mâine, când va fi votată respingerea acestui proiect legislativ.

Starea de urgență nu interzice reunirea Parlamentului, ci, dimpotrivă, acesta este activ pe parcursul ei.

Mai mult decât atât, se pune întrebarea: de ce n-au respins patrioții deputați aceasta inițiativă în urmă cu 5 luni, de pildă, când nu împiedica nicio pandemie plenul Camerei Deputaților.