Justiția iese din sală și se mută pe net, supravegheată de STS? Ce spun judecătorii și avocații

Pandemia și starea de urgență au adus o nouă realitate și în instanțele de judecată. Au fost două luni în care s-au judecat numai cauzele urgente, în restul fiind acordate termene noi. În acest timp s-a născut întrebarea: putem face ȘI justiție „de acasă”? Adică să înlocuim sala de judecată cu ecranul laptopului? Ne mai pasă de solemnitatea ședinței, un concept esențial predat studenților la Drept?

În timp ce oficialii Serviciului de Telecomunicații Speciale spun că lucrează la extinderea platformei sale de găzduire și securizare a tot ce înseamnă activitatea autorităților din România, avocații spun că netul nu ar fi sigur nici măcar așa. Judecătorii, copleșiti de cele peste 4 milioane de dosare aflate pe rol în toată țara, și-ar dori ca măcar o parte din cauze să fie digitalizate. Care? Pe ce criterii să fie alese? Se discută!

Este o difernță între a digitaliza cele 4 milioane de dosare aflate în arhiva pasivă, doar la Tribunalul București-cea mai mare arhivă din România-dosare judecate deja din 1933 pînă azi și alta este să depui o mărtuire on line, jurând pe Biblie, acasă la tine pe canapea.

Baroul Timiș, Editura Universul Juridic și Wolters Kluwer România au lansat o serie de discuții care au debutat la 8 mai, continuă astăzi și se vor finaliza pe 22 mai.

„Este posibilă implementarea și utilizarea sistemului de videoconferință în sistemul judiciar?” s-au întrebat practicanții domeniului? Iată câteva opinii.

Ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, a deschis dezbaterea punctând câteva lucruri de real interes: „Digitalizarea administrației și a unor activități din sistemul judiciar se impunea oricum, chiar și fără constrângerile induse de starea de urgență din România. Acest context neprevăzut a adus presiuni suplimentare și a prioritizat adoptarea unor soluții digitale.

Digitalizarea nu înseamnă doar dosare electronice sau videoconferințe, ci un întreg ansamblu de proceduri integrate, bazate pe soluții IT viabile și sigure. S-au făcut pași importanți în direcția modernizării și dotării sistemului judiciar.

În 2019, 109 instanțe au ajuns la un nivel superior de dotare, iar anul acesta, până în luna octombrie, structurile Ministerului Justiției beneficiază gratuit de facilitățile liniei de servicii tip abonament Office 365 de la Microsoft (…)

Digitalizarea sistemului judiciar va fi un proces de durată, care va fi dus la bun sfârșit prin dialog și dezbateri, parteneriate publice-private, o cooperare fructuoasă între Ministerul de Justiție, CSM, Ministerul Public, uniunile profesiilor juridice, Agenția pentru Agenda Digitală etc. Va trebui să vedem și cât de departe e cazul să mergem cu digitalizarea. În fine, problemele cele mai complicate țin de coerență și de compatibilitatea tehnică a soluțiilor, de respectarea stării de Drept.

Nu ar fi simplu să se renunțe la principiile de Drept valabile de mii de ani, la oralitate, la solemnitate și la acele creuzete de trăiri și idei care sunt sălile de judecată.

Va fi un drum lung și sinuos până vom ajunge la un consens general privind digitalizarea, în avantajul sistemului și al justițiabilului.” 

La rândul său, președintele Senatului României și fost ministru al Justiției, senatorul Robert-Marius Cazanciuc,  a rememorat pașii făcuți de sistemul judiciar în ultimii ani, când s-a trecut de la procedeele laborioase de scanare a dosarelor la sistemul de gestiune a dosarului în instanţă – ECRIS CDMS și la introducerea unor infrastructuri informatice mai evoluate, până la adoptarea sistemelor de videoconferințe pentru audierile din centerele  de detenție și penitenciare, care rezolvă problema deplasărilor. „Există suficiente experiențe deja în sistem, astfel încât să vorbim despre o infrastructură hard & soft care să poată fi customizată și adaptată nevoilor sistemului judiciar, care are multe particularități. Salut astfel de dezbateri, fiindcă ele pot conduce la un proiect legislativ deosebit de util în societate!”, a conchis acesta.

Jud. Mihai Bălan, membru al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a spus răspicat că CSM este preocupat de digitalizarea instanțelor și parchetelor din România. „Acesta este viitorul! Soluțiile IT disponibile și-au găsit deja aplicabilitatea. Digitalizarea a venit dinspre sistem către factorii de decizie, nu invers. Sistemul judiciar a avut nevoie de digitalizare în timp de criză și Decretul Prezidențial a oferit calea legală pentru folosirea videoconferințelor pe timpul stării de urgență. Am folosit cu succes în unele situații acest sistem, așa că trebuie să avem încredere pe mai departe în tehnologie. Nu știu dacă va fi sau nu nevoie de reglementări, dar va fi sigur nevoie de detalii tehnice riguroase legate de platforme interoperabile, de elemente de securitate, de discuții serioase interinstituționale și interprofesionale pentru crearea unui cadru în care justiția să înceapă să arate altfel”.

„Este perfect legitimă întrebarea dacă videoconferințele vor putea fi adoptate sau nu de sistemul judiciar pe scară largă în viitor, după încheierea stării de urgență. Această soluție a apărut din experiențele interacțiunilor transfrontaliere, când, din diferite motive obiective, nu a fost posibilă comunicarea directă, audierea unor persoane”, a arătat jud. Luminița Criștiu-Ninu, președintele Curții de Apel București. „Trebuie cumpănit foarte atent dacă nu cumva videoconferințele din sistemul judiciar nu ar afecta două principii fundamentale – cel al publicității ședințelor de judecată, care ferește pe justițiabili de riscul unei justiții secrete și oferă posibilitatea oricărui cetățean străin de cauză să ia parte la un proces, cât și cel al nemijlocirii – care face ca o persoană să depună mărturie în instanță sub jurământ, într-un cadru solemn, unul care descurajează lipsa de onestitate. Va trebui o largă consultare în această privință!”, a subliniat președintele Curții de Apel București.

Jud. Denisa Băldean, președintele Curții de Apel Cluj a ridicat și alte probleme sensibile „În perioada stării de urgență s-au desfășurat procese în sistem de videoconferință, a existat temeiul legal necesar, dar să nu uităm că numărul de procese a fost redus și s-a concentrat în domeniul penal. Practic, azi există 3 variante de videoconferință. Primul este cel cu terminale gestionate de STS în sistem închis, securizat, care face legătura între centrele de detenție și instanțe sau parchete, sistem care nu va fi aplicabil în cazul proceselor civile. Al doilea sistem este asigurat de platformele publice cunoscute (Zoom, Skype, Webbex etc.), dar care nu sunt securizate. Al treilea este cel bazat pe câte un server pentru videoconferințe pentru fiecare instanță, sistem care presupune programare pe ore, parole de intrare etc., algoritm mai greoi și adesea incompatibil cu alte sisteme. Care dintre sisteme va fi cu adevărat utilizabil la scară națională? Cum vom proteja unele drepturi fundamentale ale justițiabililor, cum ar fi cel la apărare, dreptul de a fi prezent, ascultat, de a dezbate etc. Cred că va trebui să facem împreună o analiză a cadrului legislativ în care ne aflăm azi, dar și o dezbatere publică și o adaptare legislativă corespunzătoare pentru atingerea acestui deziderat generos”.

Președintele Curții de Apel Timișoara, jud. Ramona Loredana Ioțcovici, a fost de părere că digitalizarea este utilă și necesară, dar că nu se pune problema să se renunțe la justiția clasică, ci să fie folosite soluțiile și tehnologiile emergente doar ca instrumente complementare, pe care sistemul să le folosească atunci când este necesar.

Președintele Tribunalului București, jud. Laura Radu, a captat audiența relatând experiența de „pionier” al instituției, care a soluționat nu mai puțin de 80 de dosare în sistem de videoconferință pe perioada stării de urgență. „Am avut o bază legală solidă, au fost opinii pro și contra, dar în general președinții de secții ai Tribunalului București și-au manifestat în majoaritatea lor disponibilitatea de a folosi acest sistem. A fost o experiență reușită, provocatoare, care s-a bazat pe serviciile securizate de comunicații ale STS și pe unitățile fizice securizate puse la dispoziție de Baroul București. Am demonstrat că se poate opera așa, am deschis un drum și de aici încolo sunt multe de făcut: de ajuns la un consens în plan legislativ, de armonizat ideile, propunerile și interesele celor din comunitatea juridică, de dotat din punct de vedere tehnic sistemul și de instruit personalul auxiliar nefamiliarizat cu digitalizarea”.

„Nu știu dacă breasla avocaților va dori sau nu folosirea sistemului de videoconferințe în sistemul judiciar actual!”, a spus apăsat președintele UNBR, prof. univ. dr., av. Traian Briciu. „Trebuie dezbatere multă până ca avocații să se lămurească dacă acest lucru este bun sau nu, dacă îi avantajează sau nu. Una este digitalizarea, alta este videoconferința. Desigur că avocații vor aplauda soluțiile care elimină cheltuielile suplimentare, munca de rutină și birocrația, folosind dosarul electronic, arhivarea electronică, semnătura electronică etc. Dar altfel se pune problema dacă un avocat dintr-un oraș mare se poate angaja de la distanță, în apărarea prin teleconferință a trei clienți din alte localități mici, luând pâinea de la gură colegilor avocați din zonă!  Mai mult, o cauză judecată prin videoconferință elimină șansele unui avocat de a evalua direct starea de spirit a adversarului, posibilitatea de a-i simți emoția, sudoarea, temperatura. Nu în ultimul rând, există riscul capturării de imagini sau de conținut video din timpul unui proces, posibilitatea de mistificare, prelucrare și diseminare a unor atitudini sau greșeli, chestiuni care pot fi fatale pentru credibilitatea sistemului. Cred că videoconferința va putea fi utilizată parțial, convențional și condiționat de anumite reglementări, pentru a nu duce în derizoriu procesele din instanțe.”, a adăugat președintele UNBR.

Prim-vicepreședintele UNPIR, av. Stan Tîrnoveanu, a adăugat că în activitatea practicienilor în insolvență există deja „un embrion al digitalizării”, că se folosesc deja în comunitatea pe care o reprezintă soluții de platforme digitale care sprijină procedura insolvenței și că cei din breaslă au o înclinație tehnică vădită. „Vor exista constrângeri și limitări impuse de migrarea spre digital. Va fi nevoie de reglementări clare, dar și de depășirea unor praguri psihologice inerente”, a subliniat oficialul UNPIR.

Generalul de brigadă ing. Mădălin Mihai, adjunctul tehnic al directorului Serviciului de Telecomunicații Speciale (STS), a adus în discuție elemente de exclusivitate: „STS administrează o platformă proprie prin care asigură servcii de videoconferință pentru autoritățile statului. Față de platformele publice, sesiunile de videoconferință pot fi organizate via internet, dar și strict în rețeaua criptată proprie a STS. Oferim în mod curent astfel de servicii structurilor din Ministerul Justiției, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Public. În prezent, capacitatea plaformei este limitată, dar ne aflăm în plin proces de modernizare și dublare a capacității privind numărul de participanți. Ne vom interconecta curând și cu una dintre platformele publice și vom oferi chiar și streaming video. Dispunem actualmente de 320 de terminale hardware și 370 terminale siftware, care au făcut față unei creșteri semnificative a cererii de servicii de acest fel. Dacă în martie 2019 am avut 80 de solicitări în cadrul structurilor Ministerului de Justiție, în martie 2020 acesta au crescut la 584 de solicitări. Față de aprilie 2019, când numărul solicitărilor a fost de 78, în aprilie 2020 numărul a crescut la 591! Creșteri semnificative de solicitări onorate au fost și în cazul Ministerului Public, dar și al Î.C.C.J. Rămânem un partener de încredere pentru sistem și pe mai departe!”, a conchis generalul Mădălin Mihai.

Conferința de astăzi

Joi, 14 mai, începând cu ora 15:00, printr-o transmisie directă cu acces liber pe platforma www.universuljuridic.ro., are loc a doua conferință despre Digitalizarea Sistemului Judiciar – „Implementarea, utilizarea, accesarea dosarului electronic”.

Speakerii invitați sunt următorii:

– jud. Denisa Băldean, Președinte, Curtea de Apel Cluj

– jud. Luminița Criștiu-Ninu, Președinte, Curtea de Apel București

– jud. Ramona Loredana Ioțcovici, Președinte, Curtea de Apel Timișoara

– jud. Laura Radu, Președinte, Tribunalul București

– prof. univ. dr., av. Traian Briciu, Președinte, Uniunea Națională a Barourilor din România

– senator Robert-Marius Cazanciuc, Președinte, Senatul României și fost Ministru al Justiției

– jud. Mihai Bălan, Membru, CSM

– jud. Cosmin-Răzvan Mihăilă, Președinte, Curtea de Apel Galați

– jud. Otto Șandor Szep, Președinte, Tribunalul Arad

– jud. Virgiliu Flavius Bradin, Vicepreședinte, Tribunalul Arad

– Raul Balta, Specialist IT, Tribunalul Arad

– General de brigadă ing. Mădălin Mihai, Adjunct tehnic al Directorului STS

Moderatorii întâlnirii – av. dr. Sergiu Stănilă, decan Baroul Timiș; Nicolae Cîrstea, președinte Grup Editorial Universul Juridic; av. Antonio Iordan – avocat coordonator al A.A. Iordan, Dumitrică @ Associates ; Av. Radu Zaharia, director general și fondator Noletter; Adrian Măntoiu, director general Wolters Kluwer România – au propus deja invitaților teme provocatoare de discuție: 

– ce se înțelege prin dosar electronic în sistemul judiciar

– experiențe internaționale legate de dosarul electronic

– viitorul dosarului electronic

– inițierea unei dezbateri/grup de lucru – Ministerul Justiției – Consiliul Superior al Magistraturii – furnizorii de soluții și servicii 

– alocarea de resurse financiare, umane, tehnice pentru susținerea implementării dosarului electronic

Mediul juridic este recunoscut ca fiind unul tradiționalist, iar funcționarea sistemului judiciar respectă încă niște cutume conservatoare, dar actuala criză sanitară a impus și mediului juridic folosirea tehnologiilor emergente pentru a susține cu succes procesele judiciare în cadrul unor instanțe. Toți cei implicați în derularea proceselor penale, dar și nonpenale pot afla amănunte despre cele mai potrivite căi de a studia, adopta și utiliza soluțiile adecvate de digitalizare, care să conducă la o funcționare eficientă a procesului de justiție, aliniat noilor rigori.