Oxford și AstraZeneca, producători ai unui vaccin Covid-19, și-au recunoscut eroarea

Universitatea Oxford și AstraZeneca au recunoscut o eroare de fabricație cu privire la rezultatele preliminare ale vaccinului experimental Covid-19, potrivit Financial Times. Acțiunile AstraZeneca au pierdut mai mult de 6% după anunț, pe piața de la Londra, iar analiștii cred că este puțin probabil ca vaccinul să obțină aprobarea în SUA.

Recunoașterea acestei erori vine la câteva zile după ce compania și universitatea au descris vaccinul ca fiind „extrem de eficient” fără să menționeze și motivul pentru care unii participanți la studiu au primit doze mai mici de vaccin.

2.741 de persoane au primit o jumătate de doză de vaccin urmată de o doză completă, iar 8.895 de persoane au primit două doze complete.

În mod surprinzător, grupul de voluntari care a primit o doză mai mică și una completă, la distanță de o lună, în rapel, pare să fie mult mai bine protejat decât voluntarii care au primit două doze complete – în primul caz eficiența a fost de 90%, în cel de-al doilea doar de 62%. De aici rezultatul anunțat – o eficiență de 70%, care este de fapt o medie ponderată.

Dar experții au ridicat semne de întrebare în legătură cu acest rezultat, mai ales că Universitatea nu știe de ce eficiența a fost mai mare în grupul care, accidental, a primit doar jumătate de doză de vaccin, la prima vaccinare.

Oxford menționează că a discutat problema cu autoritățile de reglementare și că s-a convenit finalizarea testelor de faza a II-a pe cele două grupuri distincte.

Adevărata problemă este însă că niciuna dintre cele 2.741 de persoane din grupul care a primit inițial un dozaj mai mic nu are peste 55 de ani. Persoanele mai tinere au tendința de a oferi un răspuns imun mai puternic decât persoanele în vârstă.

Un alt punct de confuzie vine de la decizia de a colecta rezultatele a două grupuri de participanți care au primit niveluri diferite de dozare pentru a atinge o eficiență medie de 70%.

Rezultatelor studiului vor fi publicate în reviste medicale și furnizate autorităților de reglementare din Marea Britanie și SUA, astfel încât acestea să poată decide dacă autorizează distribuirea vaccinului, dar americanii deja și-au exprimat reținerea. Moncef Slaoui, care conduce programul american de dezvoltare a unui vaccin împotriva coronavirusului (Operation Warp Speed), a declarat marți că încă încearcă să determine exact ce răspuns imun a produs vaccinul Oxford: „Există o serie de variabile pe care trebuie să le înțelegem. Este posibil ca diferența de eficacitate să fie aleatorie”.

Profesorul Vasile Astărăstoae este unul dintre medicii care au îndemnat la reflecție în problema vaccinării din cauza următoarelor argumente:

1. Firmele producătoare ale vaccinului nu au niciun fel de experiență si expertiză în acest domeniu. Moderna este un start-up, care a profitat de această oportunitate (cererea de vaccin). Pfizer/BioNTech și AstraZeneca nu au mai produs vaccinuri până-n prezent. Cu alte cuvinte, s-au calificat rapid și asta ridică un semn de întrebare.
2. În afara unor comunicate vagi, rezultatele nu au fost supuse analizei în lumea științifică. Ni se comunică că este o nouă tehnologie de biologie moleculară, utilizată pentru prima oară în domeniul producerii vaccinului, dar nu ni se comunică efectele secundare, indicațiile/contraindicațiile, iar eficiența vaccinului a crescut de la o zi la alta precum aluatul la dospit (în decurs de o săptămână de la 85% la 95%).
3. În producerea unui vaccin, există anumite faze,care au un anumit interval de timp și un anumit număr de voluntari pe care se testează. Aceste faze, în primul rând, evaluează toxicitatea, apoi, dozele terapeutice și în final, eficiența și efectele secundare. Calculând la minimum, apare imposibil ca să fie parcurse toate fazele într-un interval de 8 – 9 luni. Este adevărat că, într-un comunicat, firma Pfizer a anunțat că faza 2 și faza 3 s-au desfășurat concomitent, dar acest lucru nu este recomandat, mai ales la un vaccin nou.
4. Deoarece este o tehnologie nouă, studiul clinic este un studiu de cercetare pe subiecți umani și trebuie să îndeplinească anumite cerințe științifice și etice, ceea ce crește timpul de elaborare a concluziilor.
5. Este singurul vaccin la care temperatura de păstrare este -78 – -80 de grade. S-a comunicat că, dacă nu este păstrat la o asemenea temperatură, vaccinul se inactivează. Nu s-a spus ce se întâmplă dacă un vaccin inactivat este injectat unei persoane. Dacă nu ar avea niciun efect, ar fi doar o problemă de eficiență. Dar s-ar putea ca, dată fiind tehnologia genetică utilizată cu ARN-pur, vaccinul inactivat să producă efecte secundare importante. Nu știm dacă acest lucru a fost studiat.
6. În lume, există patru mari corporații, care au obiect de activitate exclusiv producerea de vaccin. Din momentul aparției pandemiei, acele corporații (cu un personal cu vastă expertiză și experiență în domeniu) au anunțat că lucrează la un vaccin. Până-n prezent, nu au anunțat punerea pe piață a unui vaccin anti-COVID. Lucrul acesta ține de credibilitate și încredere: dacă aceste firme ar pune pe piață un vaccin insuficient studiat și acesta s-ar dovedi ineficient sau cu efecte secundare majore, ar intra rapid în faliment. Pentru Pfizer sau AstraZeneca nu există acest risc. Dacă ar da faliment divizia nou înființată de vaccinuri, ele vor rămâne pe piață prin celelalte produse medicamentoase pe care le comercializează. Un lucru, care atrage atenția asupra eticii, este faptul că în momentul în care Pfizer a anunțat noul vaccin și acțiunile la bursă au crescut la un nivel record, CEO-ul Pfizer și-a vândut acțiunile.
7. Un grad de incertitudine și de neliniște îl provoacă și faptul că firmele au încheiat acorduri de imunitate cu guvernele statelor cărora le vor livra vaccinul. Cu alte cuvinte, firmele nu vor fi responsabile de eficiența și efectele secundare ale vaccinului. Se transferă responsabilitatea către guverne, care vor plăti din banii contribuabililor daunele provocate terților.