Ștefan Deaconu: Dacă moare spiritul Constituției, moare democrația

Ştefan Deaconu, profesor de Drept constituțional la Facultatea de Drept a Universităţii din Bucureşti, și fost consilier prezidențial, a explicat pentru Q Magazine importanța legii fundamentale – Constituția – în consolidarea statului de drept.

Profesorul este de părere că cei care doresc schimbarea acesteia și fac un program politic din modificarea Constituției, „nu știu ce înseamnă să trăiești fără legi.”

„Dacă fiecare om ar face un exercițiu de imaginație cum ar arăta o societate fără legi, probabil că s-ar gândi mai mult. Ce te faci cu cei care nu au ajuns la vârsta maturității? Nu poți cere unor copii să gândească precum adulții. De aceea, noi oamenii mari, știind că ni se aplică legea suntem – poate – mai prevăzători.”, a declarat Deaconu pentru Q Magazine.

Domnule profesor, am să abordez problema abrupt: a murit spiritul Constituției în România?

Eu sper că nu. Dacă moare spiritul Constituției, moare și democrația. Trebuie să înțelegem că o democrație este strâns legată de Constituție.

De o vreme încoace se manifestă în societate un curent care contestă legea fundamentală a României…

Asta se întâmplă pentru că aceia care contestă nu știu ce înseamnă să trăiești fără legi. Dacă fiecare om ar face un exercițiu de imaginație cum ar arăta o societate fără legi, probabil că s-ar gândi mai mult. Ce te faci cu cei care nu au ajuns la vârsta maturității? Nu poți cere unor copii să gândească precum adulții. De aceea, noi oamenii mari, știind că ni se aplică legea suntem – poate – mai prevăzători.

Președintele Klaus Iohannis a amintit în mesajul său de o posibilă viitoare revizuire a Constituției. De ce la noi această lege de bază nu poate avea o viață lungă, așa cum se întâmplă în state pe care le considerăm modele de urmat? Se schimbă principiile fundamentale ale statului în funcție de generație?

Dacă ne uităm în istoria constituțională românească, o să vedem că la noi constituțiile nu au rezistat mult în timp. În ultimii 160 de ani am avut 8 constituții și tot cam atâtea revizuiri constituționale. Ceea ce arată că spiritul nostru nu este unul conservator în materie de constituționalism, așa cum au americanii. Ei au aceeași Constituție de la 1787. E drept, a fost amendată de vreo 27 de ori în aproape 250 de ani de existență. Iată că americanii sunt conservatori și își mențin acea constituție de 7 articole.

Cum explicați această nemulțumire permanentă a noastră față de legea fundamentală?

Probabil că e o formă de nemulțumire față de modul în care o generație creionează regulile pentru următoarea generație. Nu suntem singurii, să știți. Spre exemplu, Bolivia este la a 12-a sau a 13-a constituție din istoria ei. Mai sunt și alte state care și-au modificat constituțiile. Probabil că ține de o tradiție, de o neîncredere a unei generații în regulile făcute de generația anterioară. Există un drept impredictibil de a ne revizui Constituția, se spune într-un articol foarte frumos scris pe la începutul secolului al XX-lea.

De la Regulamentul Organic, considerat drept prima noastră Constituție până în prezent s-au schimbat principiile? Nu sunt aceleași?

Da, Regulamentul Organic a fost un act cu valoare constituțională pe la 1832, când a fost adoptat, după care au tot fost: Statutul dezvoltător al lui Cuza, din 1864, care nu a rezistat decât doi ani. Cea mai longevivă constituție a fost cea din 1923, care a avut și ea câteva revizuiri.

Cât despre principii, așa e, ar trebui să fie aceleași. Uneori, noi avem tendința de a scrie în Constituție în detaliu lucruri care în mod normal ar trebui să rămână la nivelul de lege obișnuită. Vă dădeam exemplul Constituției americane. Ea a reușit în 7 articole să includă principiile fundamentale de organizare a statului. La polul opus, avem Constituția Indiei care are 360 de articole foarte stufoase, și care arată cât o carte groasă. Depinde ce se dorește. Vrei să cuprinzi într-o constituție totul, absolut totul? Să detaliezi fiecare situație? Sau vrei să ai o constituție suplă? Dar și în acest caz, trebuie înțeles că ea va fi interpretată de niște judecători. Trebuie spus: constituția americană nu înseamnă doar cele 7 articole, ci și miile de hotărâri pe care le-a luat Curtea Supremă, echivalentul Curții Constituționale de la noi.

Dacă faci o constituție numai din principii, există și riscul de a lăsa la interpretarea unor oameni acele principii.

Din punctul dv de vedere, președintele Iohannis a încălcat sau nu Constituția în cei șase ani de când se află în fruntea țării?

Nu eu sunt cel care trebuie să stabilească dacă președintele a încălcat sau nu Constituția. Încălcarea este stabilită de CCR în România. Ea poate decide dacă s-a întâmplat asta sau nu. Până acum, nu am văzut nicio decizie a Curții care să consfințească acest lucru. Trebuie făcut totuși o distincție între declarațiile politice și faptele juridice propriu-zise.

Puteți să ne explicați de ce nu există sancțiuni în cazul în care nu se respectă deciziile CCR? Cei care ignoră, amână deciziile neconvenabile nu pot fi constrânși în niciun fel.

Probabil o explicație poate sta în lipsa unei constrângeri venite din partea legii. Atunci când omul vede că nu există nicio sancțiune dacă încalcă o normă sau o hotărâre, are tendința de a forța legea pentru că știe că nu există nicio formă de represalii. Pe de altă parte, ține și de o cultură juridică a oamenilor. Eu cred că în domeniul juridic ar trebui să existe și bunul simț juridic. Nu trebuie o lege să-mi spună să mă abțin de la încălcări ale normelor. Respectarea unor legi, respectarea unor instituții ar trebui să fie în ADN-ul juridic al fiecăruia dintre noi. Eu sunt optimist, însă. Sper că bunul simț există. Măcar copiii la școală, studenții la facultăți trebuie să învețe acest lucru: că e necesar și un bun simț juridic.

Ar trebui introdus în programa școlară studiul Constituției?

Niște lecții de educație juridică nu au cum să strice. Din câte știu, există o materie numită Educație civică. Nu am idee despre ce se învață. Cred că sunt chestiuni generale legate de principiile de organizare a statului, modul cum funcționează statul. Cred că ar trebui făcut mai mult. Educația juridică în școli ar trebui să fie o necesitate, pentru că acolo pui bazele, fundamentul unor oameni drepți de mai târziu.

Care este mesajul dvs pentru această zi?

Mesajul meu de Ziua Constituției este ca toți oamenii să respecte Constituția pentru că principiile de funcționare ale unui stat trebuie să rămână bazate pe lege, și nu pe arbitrariu. Legea trebuie să fie cea care să guverneze conduita fiecăruia dintre noi și nu arbitrarul sau pe legile făcute de un grup de persoane. Simțul civic ar trebui să fie mult mai prezent la oameni. Altfel o să ajungem ca în legile lui Murphy: tot ce nu e interzis, e obligatoriu. Ceea ce nu e în regulă.