Parchetul European, funcțional după două decenii de discuții și negocieri dificile

O nouă instituție europeană și-a început oficial activitatea. Este vorba despre Parchetul European, condus de Laura Codruța Kovei.

• PSD-Imposibila întoarcere
• Coaliția condusă de euroscepticul Rumen Radev câștigă zdrobitor alegerile din Bulgaria
• Khaled Hassan: Încercând să ștergem o identitate masculină mândră și sănătoasă, nu am eliberat societatea, ci am distrus-o
• „Legături primejdioase”: Axa Călin Georgescu-Simion-PSD
• Deschisă, închisă, redeschisă, iar închisă… și bombardată

Kovesi a salutat acest moment istoric, subliniind că înființarea Parchetului European a necesitat „mai mult de două decenii de discuție” și de negocieri dificile.

Fosta șefă DNA a spus, de asemenea, că noua instituție este destinată luptei împotriva fraudei şi corupţiei ce afectează fondurile UE.

Una dintre misiunile sale va fi monitorizarea utilizării a miliarde de euro din planul de relansare ce urmează a fi distribuite pentru a ajuta ţările UE să facă faţă consecinţelor crizei sanitare.

Parchetul European, al cărei birou central are sediul la Luxemburg, este responsabilă cu anchetarea, dar şi cu urmărirea penală şi aducerea în faţa justiţiei a celor responsabili pentru infracţiuni care afectează bugetul UE, reprezentând o putere fără precedent.

Aceste infracţiuni se suprapun cu deturnarea fondurilor europene şi corupţia, frauda transfrontalieră în materie de TVA ce implică cel puţin două state membre şi sume de peste 10 milioane de euro, spălarea de bani.

Numai pentru frauda transfrontalieră în materie de TVA, UE evaluează prejudiciul la 30-60 miliarde de euro pe an. Pentru alte infracţiuni, estimările sunt în jur de 500 milioane de euro pe an.

Douăzeci şi două de ţări ale UE participă la această cooperare judiciară consolidată (Ungaria, Polonia, Irlanda, Suedia şi Danemarca nu fac parte din ea).

Comisarul european Didier Reynders a îndemnat aceste cinci ţări să se alăture iniţiativei, subliniind că “protecţia bugetului european necesită efortul tuturor statelor membre”.

În timp ce Slovenia nu a numit încă un procuror delegat, dna Kövesi a denunţat „lipsa unei cooperări sincere” din partea acestei ţări, asigurând în acelaşi timp că „nimeni nu va împiedica” Parchetul European să lucreze.

Ministrul Justiției, Stelian Ion, a declarat tot astăzi că va spirjini activitatea Parchetului European și că succesul acestuia depinde de „strânsa colaborare” cu autoritățile naționale competente. Ministerul Justiției a lansat recent a doua selecție pentru desemnarea procurorilor români delegați la Parchetul European și care își vor desfășoara activitatea în București, Timișoara, Cluj-Napoca și Iași.

„Este un moment istoric pentru Uniunea Europeană și pentru România, ca stat membru participant la cooperarea consolidată de instituire a Parchetului European. Așteptările cetățenilor europeni de la noua structură europeană sunt mari. (….) Voi continua să sprijin activitatea Parchetului European, conștient fiind că succesul acestuia depinde de strânsa și eficienta colaborare a acesteia cu autoritățile naționale competente, bazată pe încredere reciprocă”, a spus Stelian Ion, printr-un comunicat de presă al Ministerului Justiției.

„România s-a numărat, de altfel, printre statele membre inițiatoare ale acestei forme de cooperare consolidată în 2017 şi, în cadrul discuțiilor ulterioare de la nivelul UE, pledând constant pentru operaționalizarea cât mai rapidă a noului organ jurisdicțional al Uniunii, cu asigurarea de resurse corespunzătoare și dezvoltarea unei colaborări strânse cu autoritățile naționale”, mai arată comunicatul.

România a nominalizat până acum 6 procurori europeni, numiți deja de Colegiul Parchetului European. O nouă procedură de selecție pentru ocuparea celorlalte posturi de procurori europeni delegați a fost demarată la 26 mai.