Cristian Băcanu, fost secretar de stat în MJ, despre „incapacitatea” lui Stelian Ion

„Am citit editorialul lui Stelian Ion şi vă spun drept, ca fost secretar de stat în Ministerul Justiției şi secretar al comisiei juridice din Camera Deputaților, nu pot să nu reacționez. Textul îmi lasă impresia că domnul fost ministru încearcă să justifice propria incapacitate arătând spre Preşedinte și să-și verse frustrările în legătura cu remanierea sa. Ori, eu consider că aşa ceva – pentru un politician care ar trebui să se comporte ca un om de stat – este pur și simplu inadmisibil (ca să fiu delicat).”, scrie deputatul liberal Cristian Băcanu, într-o replică pe contul său de Facebook.

Acesta trece în revistă toate nereușitele lui Stelian Ion, ca ministru al Justiției, și dezvăluie că acesta aviza cu prioritate doar proiectele care veneau de la USR PLUS, iar pe cele de la PNL le amâna cu explicația că „mai puteau să aștepte”.

„Aş vrea să aduc aminte că Preşedintele a fost principalul apărător instituțional al Justiției în anii de asalt a guvernării Dragnea, aşa că eu cred că unii au nevoie de moderație atunci când arată cu degetul.

Adevărul este că domnul Stelian Ion:

nu a reuşit să aşeze actorii politici la aceeaşi masă pentru desființarea SIIJ, iar asta o vedem cu toții;

nu a reuşit să identifice o soluție pentru problema salarizării magistraților (deşi înțeleg că i-a fost servit un proiect de lege de către colegii de la tehnic);

nu a rezolvat problema pensionărilor din Justiție – ba chiar a reuşit ca în primele zile de mandat să pensioneze 70 de magistrați printr-o ieşire publică inoportună;

a reuşit să blocheze evoluția digitalizării – mă refer la dosarul electronic şi la Ecris V, proiect cu finanțare europeană (pe care îl lăsasem la zi)

nu a venit cu un proiect de lege privind punerea sub interdicție a persoanelor lipsite de discernământ;

nu a găsit o soluție nici pentru legile justiției, care nu au avansat deloc (chestiunea completurilor de 2 judecători în apel a fost rezolvată de Parlament după un proiect de lege elaborat de mine), iar exemplele pot continua.

Ca un corolar al lipsei de performanță, domnul Stelian Ion a reuşit să realizeze o schimbare politică la vârful direcției de avizare acte normative, ajungând astfel să folosească Ministerul în scopul blocării programului ,,Anghel Saligny”.

Nu mai spun nimic despre perioada în care domnul ministru aviza cu prioritate doar proiectele USR, în timp ce proiectele miniştrilor PNL «mai puteau aștepta». Lipsa de colaborare a unui ministru al Justiției cu Preşedintele votat direct de peste 7 milioane de români (pe care Stelian Ion o recunoaşte) îi este imputabilă tot lui. Domnule fost Ministru, chiar nu mai aveți nicio limită? Până azi ați putut desființa SIIJ şi puteați schimba foarte multe lucruri în sistem. Ați ales să faceți altceva, iar acum arătați cu degetul. Dezamăgitor!”, a scris Băcanu.

Avocat de profesie, Cristian Băcanu a intrat în politică odată cu momentul „OUG 13″. Cristian Băcanu este președintele Comisiei juridice a PNL București. Recent a fost numit secretar de stat în Ministerul Justiției în Guvernul Orban.

Cristian Băcanu a devenit cunoscut după ce s-a scris în presă că este cel care a redactat plângerea penală de înaltă trădare pe numele Vioricăi Dăncilă.

Pe 1 martie 2019, liberalul Cristian Băcanu a făcut un gest neașteptat în direct, la Antena 3, în emisiunea “Exces de Putere”. În loc de mărțișor, avocatul de la PNL a scos din sacou niște steaguri cu însemnul PCR.

„PCR avea o mare problemă cu românii care aveau o bună reputație în afara țării și, dacă tot aveți problema asta, eu vreau să vă fac un cadou” a spus Băcanu, în timp ce scotea steagul PCR din sacou și i-l dădea Gabrielei Zoană, europarlamentar PSD.

Steaguri au fost puse și pe masa moderatorilor, Oana Zamfir și Adrian Ursu. Cristian Băcanu susținea că PSD a acționat, în cazul Laurei Codruța Kovesi, ca PCR, pentru că nu a susținut-o pentru funcția de procuror-șef european.

Ce-a scris Stelian Ion

Într-un editorial publicat de Digi24, fostul ministru al Justiției din partea USR PLUS, Stelian Ion, îl atacă pe Klaus Iohannis pe care îl face vinovat pentru „blocarea reformelor în justiție”. Ion spune că Președintele României i-a transmis „că ar fi o idee bună să renunțe la proiectul de desființare a SIIJ pentru că ar avea o strategie mai bună”, respectiv ca Secția să fie desființată odată cu adoptarea celorlalte legi din domeniul justiției pe care actuala putere le are în vedere. În plus, ministrul revocat din funcție de Florin Cîțu scrie că Iohannis vrea numiri politice la vârful parchetelor.

„Alături de Florin Cîțu, președintele Iohannis poartă principala răspundere pentru această criză. În loc să aplaneze conflictul, a turnat gaz pe foc, parcă tocmai ca să se asigure de compromiterea coaliției. Nu doar că nu a făcut nimic pentru a aplana criza, dar a și adâncit-o prin atacul pe care l-a pornit la adresa USR PLUS. Iar Florin Cîțu e omul său de paie. Are cineva vreo îndoială? Aceștia sunt colaboratorii care îi plac președintelui: oameni de paie, obedienți până-n măduva oaselor.

Iohannis are partea sa de vină și pentru blocarea reformelor din Justiție.

Cât am fost ministru am respectat principiul colaborării loiale între instituții, ceea ce presupune discuții și cu președintele, nu doar cu Guvernul și Parlamentul.

Pe tema legilor justiției am avut o întâlnire cu președintele, dar mult mai multe întâlniri și discuții cu consiliera sa. Resping categoric afirmația că nu m-aș fi consultat pe tema legilor justiției înainte de a le trimite spre avizare. I-am transmis d-nei consilier varianta finală a proiectelor înainte cu circa o săptămână de a le trimite pentru avizare. La singura întâlnire de la Cotroceni pe care am avut-o cu președintele pe tema reformei din justiție, pe 18 mai, acesta a ținut să-mi transmită cât se poate de clar că ar fi o idee bună să renunț la proiectul de desființare a SIIJ, aflat la vot final în Senat, pentru că ar fi avut o „strategie mai bună”: să desființăm secția abia odată cu adoptarea celor trei legi ale justiției. Nu exista niciun argument convingător pentru o astfel de „strategie”. Tot ceea ce a făcut de atunci a fost exact în direcția tergiversării deciziei privind desființarea SIIJ. S-a văzut acest lucru inclusiv în răzgândirea lui Florin Cîțu față de proiectul pe care l-a aprobat în Guvern și care a fost validat de Comisia de la Veneția.

Nici cu procedura de numire a procurorilor de rang înalt cu avizul conform al Secției pentru procurori a CSM președintele nu a fost de acord, deși aceasta este în conformitate cu recomandările GRECO și cu raportul MCV și a fost trecută în programul de guvernare. Chiar a ieșit public și m-a criticat pentru această propunere. La Cotroceni, discuțiile pe care le-am purtat cu consiliera sa au fost total neproductive. Se dorea orice altceva numai să nu intervină un element exterior factorului politic în mecanismul decizional (ministru al justiției – președinte). Am venit cu variante alternative, dar li se găsea tuturor câte un nod în papură. Adevărul este că domnul președinte vrea numiri exclusiv politice pentru a se asigura că între politicieni nu interferează un factor extern, perturbator. Am văzut cu toții ce soluții a generat pentru conducerea DIICOT tandemul ministru – președinte, cu ignorarea avizului secției pentru procurori. Precizare: în niciun moment nu am propus eliminarea președintelui din această procedură. Asta e o manipulare ieftină, fără nicio bază factuală. În varianta pe care am propus-o ultimul cuvânt în procedură l-ar avea tot președintele, care nu ar putea fi obligat să numească niciun candidat pe care nu îl dorește. Și în orice caz, procedura nu trebuie croită după talia celor care dețin acum funcțiile de ministru al justiției sau președinte, ci trebuie alcătuită astfel încât să reziste și să ofere soluții echilibrate indiferent cine ar deține aceste funcții la un moment dat.”, a scris, printre altele, fostul ministru USR-ist.