Aceasta nu va avea efecte asupra populaţiei, ci mai degrabă se referă la decizii de securitate şi apărare naţională. Decizia instituirii ține cont de contextul regional în urma invaziei ruse în Ucraina, care poate avea implicații și asupra țării noastre.
- PSD asigură că moțiunea va trece. Parlamentarii PNL, USR și UDMR vor fi prezenți, dar nu vor vota
- Ana Blandiana și Zbigniew Herbert, între destin și premiu
- „Criminalitatea este în creștere în întreaga UE, iar în multe privințe are chip de copil”
- Proiectul Neptun Deep: încep lucrările de instalare a conductei de gaze în Marea Neagră
- Va fi Chivu al treilea „Mag”, după Herrera și Mourinho?
În noua situație legală, structuri ale MApN vor putea trece în subordinea forţelor armate străine staţionate pe teritoriul României sau a comandamentelor NATO.
Potrivit proiectului de lege la care a lucrat guvernul în ultimele zile, această situaţie de criză va fi instituită la propunerea ministrului Apărării, va trebuie avizată de premierul în funcţie şi va fi introdusă printr-o hotărâre a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT).
Starea de criză va fi instituită în momentul în care, potrivit proiectului de lege, societatea se confruntă cu apariţia sau iminenţa apariţiei unor incidente care sunt menite să afecteze sau să pună în pericol condiţiile de viaţă, stabilitatea politică, economică, socială, securitatea sau apărarea ţării sau să pună în pericol orice alte valori constituţionale.
Preşedintele PSD, Marcel Ciolacu, a declarat luni, 7 martie, că are cunoştinţă despre acest proiect de lege, însă a precizat că „România nu are niciun motiv de a intra într-un conflict armat cu Rusia” şi nu crede că România va intra într-un conflict armat cu Rusia, „dar cu toţii ştim ce se întâmplă în Ucraina şi consider că ceea ce face Vladimir Putin şi la ce instigă să facă poporul rus, în acest moment este inacceptabil în 2022”.
Articole Similare
Leave a Reply
Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.
