România copiilor de la sat

21% dintre copiii din mediul rural consideră că nu sunt niciodată sau sunt doar uneori fericiți, potrivit studiului „Bunastarea copiilor din mediul rural” realizat de Fundația World Vision Romania 2020.

• PSD asigură că moțiunea va trece. Parlamentarii PNL, USR și UDMR vor fi prezenți, dar nu vor vota
• Ana Blandiana și Zbigniew Herbert, între destin și premiu
• „Criminalitatea este în creștere în întreaga UE, iar în multe privințe are chip de copil”
• Proiectul Neptun Deep: încep lucrările de instalare a conductei de gaze în Marea Neagră
• Va fi Chivu al treilea „Mag”, după Herrera și Mourinho?

80% dintre ei muncesc 1-2 ore pe zi in gospodărie, fac curățenie, îngrijesc animalele sau au grijă de alți membri ai familiei. Doar o treime dintre părinți recunosc că au un comportament necorespunzător cu proprii copii (îi îmbrâncesc, jignesc, lovesc). 1 din 10 copii recunoaște că seara se duce flămând la culcare.

Nici în ce privește educația lucrurile nu stau mai bine. 68% dintre elevii din mediul rural merg la școală pe jos, 17% parcurgând zilnic 8 km, unii și mai mult. Dintre aceștia, 71% se  confruntă cu violența colegilor. În aceste condiții, nu este de mirare ca la doar 61% dintre ei le place la scoală (față de 74% în 2016), mai ales că un sfert dintre ei nu au rechizitele necesare fiindcă părintii trebuie să facă economii.

Peste 30% dintre părinți, cu un nivel de educație scăzut, consideră că pentru a-ți găsi de lucru e mai important să ai relații decât să termini o școala. Majoritatea celor care renunță la studii o fac pentru că familia nu-și permite costurile aferente, impunându-le să munceasca cu ziua. Mai exact: 21% dintre cei care termină 8 clase nu mai merg la liceu, 12% lucrează în gospodărie și 5% cu ziua.

Copiii constituie categoria socială cea mai expusă sărăciei și excluziunii sociale, România fiind în fruntea țărilor europene cu un risc de 35,8% în 2019, cu 12% peste media europeană, conform Eurostat.

Practic, 50% dintre părinți nu respectă dreptul copiilor la protecție, iar 65% nu le respectă dreptul la liberă exprimare. Până la vârsta maturității, acești copii devin victimele mentalității și comportamentului celor care ar trebui să le servească drept modele în viață.

Situația existentă în mediul rural descrie o Românie a lipsurilor elementare de hrană, haine, igienă, rechizite, sănătate și protecție, în care persistă o rată ridicată a mortalității infantile, a abandonului școlar, sărăcie și excluziune socială. Lipsa educației majorității părinților se răsfrânge asupra copiilor care riscă să reitereze același comportament mai târziu. Astăzi, aproape 10% ( aproximativ 400.000) dintre copiii cu vârsta între 3 și 17 ani nu urmează nicio formă de învățământ.

Asadar, daca nu mai devreme de acum 200 ani scoala era considerata o pedeapsa – „Se recrutau invatacei, copii prinsi, furati de prin sate, din care se faceau oameni de treaba, vladici si egumeni si preuti si diaconi pre la svintele manastiri.” („Istoria învățământului românesc” – Nicolae Iorga) –, azi putem spune, fara sa exageram, ca e o corvoada.

Unde greșim?

Un copil aflat într-un spațiu murdar va face murdărie. Dacă învățământul românesc îl primește „cu brațele deschise” în clădiri pline de igrasie și mucegai, cu băncute rupte, uși/geamuri/pardoseli deteriorate, acoperișuri și tavane prin care plouă, curți pline de noroi, sobe în sălile de clasă și WC în spatele școlii, ce mesaj îi transmite copilului? Contactul lui cu școala pe durata celor 8-12 ani de copilărie va fi asociat cu un sentiment de dezgust de care se poate disocia doar prin indiferență. Lipsa de respect pe care i-o arată cei care ar trebui să-l protejeze va fi perpetuată de copil și la maturitate din cauza exemplarei trăsături a românilor de adaptare la orice situație. De a supraviețui în orice condiții. Și de aici o întreagă cultură anti-România… Iar dacă mai luăm în calcul și metehnele școlii românești – metodele punitive, accentul pus de profesori pe memorare și pe automatisme mentale –, atunci rețeta dezastrului e completă. De aceea astăzi mai mult de jumătate dintre elevi sunt analfabeți funcțional (au competențe limitate de a citi, scrie și de a calcula). „Normal”, dacă rata abandonului școlar este de 15% (mult peste media de 10% a UE). Iar și iar suntem în topul rușinii. Însă, paradoxal, auzim des în jurul nostru că suntem mai deștepți decât europenii, americanii… Însă, odată trecută granița, aroganța nefondată care ne caracterizează dispare. Oare câți dintre cei 9,7 milioane români plecați din țară prestează munci intelectuale?

Dar și mai trist este că jumătate dintre tinerii acestei țări își doresc să plece și ei…

Așa că haideți să începem (/continuăm) cu începutul! Și să apăsăm pe butonul de resetare pentru a ne schimba mentalitatea greșită. Căci, în acest moment nu natalitatea în scădere e principalul pericol pentru țara noastră, ci emigrația.

Ce îndeamnă oamenii, care-și iubesc țara, să plece, totuși? Motivele sunt de ordin financiar, administrativ, logistic sau care țin de demnitatea umană.

Se știe că un copil își formează personalitatea (temperament+caracter) până la vârsta de 7 ani. Iar ultimii 2-3 coincid cu primii ani de școală. Absorbind fiecare informație și experiență, percepția formată îl va marca pe tot restul vieții. Iar dacă autoritatea de orice fel îi transmite un mesaj contradictoriu, îi creează confuzie, frustrare și, mai târziu, furie. Mai mult decât atât, pe lângă modelul educațional românesc rămas în urmă, copilul preia credințele și convingerile de viață ale părinților tratați și ei, în copilărie, cu aceeași lipsă de respect pe care, acum, la maturitate, o „întorc” din plin. Poate chiar fără să fie conștienți. Un cerc vicios din care nu vom scăpa dacă nu avem curajul să admitem că greșim.

Și, totuși, se poate!

Cele 42 drepturi ale copilului din Convenția Națiunilor Unite atestă că fiecare copil are dreptul la viață, la educație, la o dezvoltare armonioasă și la viață de familie. Asociația BookLand militează pentru dreptul la educație al copiilor renovând școlile din mediul rural. În ultimii 2 ani a renovat 37 școli, anul acesta urmând încă 29. Fară granturi europene, pur și simplu mobilizând sute de companii să contribuie cu bani, produse sau servicii (prin redirecționarea celor 20% din impozitul pe profit/venit conform Legii Sponsorizării nr. 32/1994). Astfel se vede puterea si determinarea domeniului privat în a schimba lucrurile în domeniul bugetar, iar asta – datorită implicării și responsabilității echipei BookLand – într-un timp record și de ~25 ori mai eficient din punct de vedere costuri.

Dacă un simplu ONG a renovat și dotat anul trecut 23 școli având la dispoziție mai puțin de 1 milion euro, schimbând destinul a 4.000 elevi (însă, imaginați-vă câte zeci de mii vor trece pragul școlilor în următoarele cicluri școlare!), înseamnă că mai există o șansă. Inițiative similare mai sunt în țară, din fericire, acești catalizatori ai societății civile şi ai mediului privat fiind necesari la ora actuală mai mult ca oricând pentru a reașeza lucrurile pe făgașul normal.

Cele 23 instituții școlare renovate de Asociația BookLand anul trecut se află în 15 județe: Arad (Curtici și Satu Nou), Hunedoara (Rapoltu Mare, Bobîlna și Orăștioara de Sus), Caraș-Severin (Clocotici), Vrancea (Popești), Bacău (Țepoaia), Bistrița Năsăud (Sângeorzu Nou și Bichigiu), Brașov (Homorod și Dăișoara), Sibiu (Boița), Olt (Topana), Argeș (Domnești și Moșoaia), Călărași (Unirea), Iași (Zbereni), Neamț (Păstrăveni – finalizare în Iun’22), Galați (Grivița) și Tulcea (Nalbant și Nicolae Bălcescu).

Anul acesta, asociația și-a asumat 29 școli în 23 județe, una dintre ele fiind nu doar de renovat, ci de construit efectiv (termenul de execuție de 12 luni pe care BookLand și l-a propus va fi o reală provocare pentru toate părțile implicate).

 „De câțiva ani, atunci când sunt la volan, mulțumesc în gând. Cui? Mașinilor cu numele sponsorilor noștri, roind ca niște furnicuțe. Recunoștința și satisfacția că suntem pe lista lor de fapte bune îmi umplu sufletul de bucurie. Adevărul e că, fără aceste companii private cărora le pasă de educația micuților români, noi n-am fi făcut nimic, oricât de dedicați am fi misiunii noastre. Din fericire, a fost posibil. Uneori ritmul nostru feroce de a duce lucrurile la bun sfârșit rapid și eficient se lovește de lentoarea cu care beneficiarii noștri sunt obișnuiți să facă lucrurile. Însă, nu ne lăsăm și învățăm în fiecare zi cum să fim mai buni în ceea ce facem. Așa că, sănătoși și hărnicuți să fim, că planuri mari de îndeplinit avem. Bineînțeles, cu ajutorul Partenerilor noștri!” – Mihaela Petrovan – Fondator Asociația BookLand.

Iată o parte dintre companiile/brandurile care au crezut în visul BookLand și au susținut financiar atingerea acestor rezultate: SIT România, Metersit, Unicredit Consumer Financing, Decathlon, Viva Credit, Elis Pavaje, Bilka, Turbomecanica, Titan Machinery, Profi Rom Food, Nuclearelectrica, Synevo, Amazon, Asevi, Trutzi, Masterplast, Barrier, Rehau, Ferroli, Sipex, GLS, Pallex, DPD, Austrotherm, Hirsch Porozell, Asseco SEE, Novaservis Ferro Group, Instal Impex, Elpreco, Wenglor, Fami Notara, Savana Culoare, Policolor, Caparol, Deutsche Leasing, Fuchs Condimente, Ropeco, Porta Doors, Raveli, Sanotechnik, Certo Industrie, Kaefer, Mediapost Hitmal, Real Grup Invest, Sykes România, Tesy, Porsche Broker Asigurare, Square Chem, Marvicon, Royal Trans, Cesarom, Terra Gres, Fabrica de Profile, Petra Pavaje, Solexpert, Conex Distribution, Pharma Brands, Argenta, Baulemente, Ecogreen Metal House, Heinrig Impex, Purmo Group, Radox, ButanGas, Linde Gaz România, Siniat, Baumit, Isomat, Temad, Ariston, Romstal, Valrom, E.ON, Flash Lighting Services, Wipro Technologies, Niko Auto Com, Wetterbest, Novatik, Larex-ir Decor. 

Și pentru că Asociația BookLand își dorește să vină cu un pachet complet de servicii educaționale (inclusiv metodă de predare și conținut), începând de anul viitor se va concentra pe construcția primei școli etalon pentru sistemul de învățământ românesc, o școală 100% modernă și sustenabilă (cu cantină, facilități sportive, cinema & sală teatru, bibliotecă, laboratoare, spații relaxare, livadă dar și solare în care va crește propriile legume) pusă gratuit la dispoziția copiilor din zona rurală aleasă.

De peste 11 ani BookLand contribuie la sublinierea importanței educației & dezvoltării personale prin Conferințele BookLand Evolution care transmit tinerilor mesajele inspiraționale ale mentorilor cu valori demne de urmat, prin Taberele Coolturale BookLand care oferă tinerilor un mix echilibrat de activități educaționale & distracție în mijlocul naturii, dar mai ales prin Renovarea & Dotarea școlilor, inițiativă care acordă copiilor defavorizați din mediul rural o șansă reală la o educație de calitate! Adio igrasie și mucegai, băncuțe rupte, uși/geamuri/pardoseli deteriorate, acoperișuri și tavane prin care plouă, curți pline de noroi, sobe în sălile de clasă și WC în spatele școlii! Cu ajutorul companiilor care s-au mobilizat contribuind cu bani, produse sau servicii, BookLand va reuși în 2022 să aducă schimbarea în încă 29 școli (în ultimii doi ani a renovat & dotat 37 școli).