La Summitul tripartit de la Teheran s-a convenit: Dolarul american trebuie eliminat din comerțul global

Președintele Federației Ruse, Vladimir Putin, a participat la o serie de întâlniri în Iran, marți, 19 iulie, în încercarea de a întări legăturile cu liderii din Orientul Mijlociu.

• Coiful de la Coțofenești și brățările dacice se întorc acasă
• Simina Tănăsescu: Digitalizarea excesivă este un pericol
• După 25 de ani, Burj Al Arab intră în renovare
• De la americani vine lumina…verde! Bogdan Ivan anunță redeschiderea Rafinăriei Petrotel deținută de ruși
• Peter Magyar: Vom suspenda serviciul de știri al presei publice

Pentru președintele rus este a doua vizită în străinătate după declanșarea invaziei în Ucraina, la 24 februarie.

La Teheran, Putin s-a întâlnit, pe lângă omologul său iranian, și cu liderul suprem, Ayatollahul Ali Khamenei, dar și cu președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, sosit o zi mai devreme.

În cadrul unui Summit tripartit, președinții celor trei țări au discutat problemele stringente cu care se confruntă regiunea, inclusiv conflictul din Siria, și o propunere susținută de Organizația Națiunilor Unite (ONU) de a relua exporturile de cereale din Ucraina, pentru a ușura criza alimentară globală.

Pe măsură ce Occidentul impune sancțiuni împotriva Rusiei și campania militară costisitoare se prelungește, președintele Rusiei încearcă să consolideze legăturile cu Teheranul, de asemenea țintă a sancțiunilor severe ale S.U.A., ca potențial partener militar și comercial.

Liderul suprem al Iranului a cerut o cooperare pe termen lung între Iran și Rusia, spunându-i lui Putin că cele două țări trebuie să rămână vigilente împotriva occidentului.

Ayatollahul Ali Khamenei, Președintele Rusiei, Vladimir Putin și Președintele Iranului, Ebrahim Raisi

Ali Khamenei a precizat că Putin s-a asigurat de faptul că Rusia își menține independența față de Statele Unite și și-a exprimat sprijinul pentru ca cele două țări să înceapă să folosească propriile monede naționale atunci când fac schimb de bunuri.

„Dolarul american ar trebui eliminat treptat din comerțul global, iar acest fapt se poate face treptat”, a spus Khamenei.

Vizita i-a oferit lui Putin șansa unei alte întâlniri cu mize mari, cu Erdogan. Președintele Turciei a sprijinit soluționarea pașnică a conflictului Rusia-Ucraina și deblocarea exporturilor de cereale ucrainene prin Marea Neagră.

Președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, alături de Președintele Federației Ruse, Vladimir Putin

Deși Turcia a vândut drone letale, pe care forțele ucrainene le-au folosit pentru a ataca trupele ruse, nu a impus nicio sancțiune Kremlinului. Confruntându-se cu inflația fulgerătoare și cu o monedă care se depreciază rapid, Turcia se bazează și pe piața rusă.

Vorbind cu Erdogan la începutul întâlnirii, Putin i-a mulțumit liderului turc pentru medierea sa în problema înaintării unui acord privind exporturile de cereale ucrainene.

„Aş vrea să vă mulţumesc pentru eforturile de mediere, pentru că aţi propus Turcia ca teren de negociere în privinţa problemelor de producţie alimentară, a problemelor de exporturi de cereale prin Marea Neagră. […] Nu toate problemele au fost încă rezolvate, dar este bine că s-au înregistrat unele progrese.”, a spus Vladimir Putin.

Erdogan a lăudat ceea ce a descris drept “o abordare foarte pozitivă” a Rusiei în timpul discuțiilor de săptămâna trecută de la Istanbul, pe tema cerealelor. El și-a exprimat speranța că se va ajunge la un acord și că rezultatul va avea un impact pozitiv asupra întregii lumi.

Călătoria la Teheran are o semnificație simbolică și pentru publicul intern al lui Putin, arătând influența internațională a Rusiei. Vizita oficială vine la doar câteva zile după ce Președintele Statelor Unite, Joe Biden, a vizitat Israelul și Arabia Saudită, principalii rivali ai Iranului.

Biden a îndemnat Israelul și țările arabe să respingă influența rusă, chineză și iraniană care s-a extins odată cu percepția retragerii Americii din regiune.

Problema Siriei

Siria, Rusia, Turcia și Iran reprezintă cei trei actori majori în războiul de aici. Moscova și Teheranul susțin regimul președintelui sirian Bashar al-Assad, în timp ce Ankara sprijină rebelii care se opun acestuia.

Cele trei state au lansat, la finele lui 2016, procesul Astana – pentru a pune un punct războiului în Siria.

Ayatollahul Ali Khamenei și-a reiterat opoziția față de o eventuală operațiune militară turcă în Siria, pe motiv că ar aduce prejudicii regiunii.

„O ofensivă militară dusă împotriva combatanților kurzi, în nordul Siriei, va aduce prejudicii Siriei, Turciei și regiunii”, a precizat Khamenei.

Totuși, ayatollahul l-a asigurat pe liderul de la Ankara că Iranul va coopera cu Turcia  „în lupta pe care o duce împotriva terorismului” și a subliniat că teroriștii nu se limitează la un grup anume.

Practic, Turcia dorește să creeze o zonă de securitate, o fâșie lungă de 30 de km pe frontiera comună cu Siria, și spera să obțină ajutorul Iranului și Rusiei pentru a interveni militar în N-V Siriei.

Armata turcă, prezentă în zone din nordul teritoriului sirian, limitrof Turciei, a lansat între 2016 și 2019, trei operațiuni de anvergură în Siria.

Acum, ea vizează două localități aflate sub controlul YPG – miliției kurde pe care Ankara o acuză că este afiliată la Partidul Muncitorilor din Kurdistan(PKK), organizație catalogată drept teroristă de Recep Tayyip Erdogan.

„Aceste grupări sunt o mare problemă pentru Iran și Turcia și trebuie să luptăm împotriva organizațiilor teroriste”, a ținut să sublinize Recep Tayyip Erdogan, într-o conferință de presă susținută la Teheran.

Potrivit RFI, Siria, care se află în război de 11 ani, a devenit o ruină, criza economică se adâncește, electricitatea și pâinea sunt raționalizate, produsul intern brut s-a înjumătățit.

De asemenea, 7 milioane de sirieni au fugit din țara lor, ar 6 milioane au fost nevoiți să se mute în interiorul țării, pentru a scăpa de război.

Apoi a intervenit epidemia de COVID, iar acum Siria este afectată și ea de războiul din Ucraina.

În ultimul an, prețul produselor alimentare s-a dublat, iar cel al pâinii s-a triplat.

În anii ’90, Siria producea grâul de care avea nevoie. În 2021, a avut cea mai proastă recoltă din ultimii 50 de ani. A obținut 1 milion de tone de grâu, de trei ori mai puțin decât se întâmpla în 2020.

Siria producea, în medie, 4 milioane de tone pe an, înainte ca războiul să izbucnească, în 2011.

Din 2018, Siria a importat grâu cultivat în Crimeea și exportat de societăți rusești.

Grâul ucrainean, deturnat de Rusia, a fost adus, recent, de la Moscova, în Siria.  Dar, la un preț foarte mare care împovărează populația puternic afectată deja de războiul local.

La ora actuală, un sirian din 3 se hrănește datorită Programului Alimentar Mondial. Este vorba de un total de 5 milioane de sirieni.

Este un ajutor esențial în N-V țării, acolo unde 80% dintre locuitori sunt în continuare în război.

Regimul sirian se află, în continuare, sub sancțiunile occidentale. Companiile locale au ajuns pe mâinile celor care susțin regimul.

În domeniul fosfaților, spre exemplu, în care Siria era un mare exportator, filiera publică a fost cedată în 2018 către doi oligarhi ruși.

Unul dintre ei, Ghenadi Timosenko, un apropiat de Vladimir Putin, se află pe lista personalităților sancționate de Uniunea Europeană. El își continuă însă activitățile prin intermediul unor societăți ecran, dezvăluie o anchetă realizată de un consorțiu media din Orientul Mijlociu, ceea ce a permis Siriei să exporte fosfat către Europa, prin România.

O societate rusă a semnat un contract, în urmă cu doar câteva zile, pentru a construi un complex turistic, la un port situat în vestul Siriei.

Conform unei estimări realizate de un cotidian pro-guvernamental, El Watan, 3,6 miliarde de dolari sunt trimiși în Siria, anual.

Israelul privește cu prudență vizita lui Putin la Teheran

Israelul tolerează Rusia, având în vedere prezența acesteia în Siria, vecinul său de nord-est și ținta frecventă a atacurilor sale aeriene, dar întâlnirea lui Putin cu liderii iranieni, care cer distrugerea Israelului, ar putea crește unele tensiuni preexistente.

Fostul ministru de externe, Yair Lapid, a condamnat invadarea Ucrainei de către Rusia, iar Israelul a votat împotriva Rusiei în Adunarea Generală a ONU. În plus, Israelul a trimis cantități mari de ajutor umanitar în Ucraina.

Totuși, cât a fost prim-ministru, Naftali Bennett a avut grijă să nu critice direct Moscova, iar Israelul nu a trimis niciun ajutor militar la Kiev, pentru a nu amenința mecanismul care permite acestuia să bombardeze ținte iraniene în Siria, unde există o prezență semnificativă a armatei ruse.

În plus, Ierusalimul a vrut să se asigure că poate continua să ajute evreii ruși și ucraineni care doresc să imigreze în Israel.

Guvernul rus împiedică eforturile Agenției Evreiești de a ajuta evreii ruși să se mute în Israel, etichetând organizația drept „agent străin”. Alte puncte de fricțiune, cum ar fi remarcile Rusiei împotriva Israelului la ONU și disputele cu privire la pământul Bisericii Ortodoxe Ruse din Ierusalim , continuă, de asemenea.