După ce președintele, Volodimir Zelenski, a propus omologului său rus, Vladimir Putin, încetarea ostilităților în perioada Crăciunului, un general ucrainean a respins ideea unui eventual armistiţiu, dacă Rusia nu-şi retrage trupele din Ucraina. În prezent, acestea îşi intensifică ofensiva în regiunea Doneţk, relatează Reuters.
- Funeraliile lui Ali Khamenei, amânate din nou
- Cum a reușit România să transforme internetul într-un succes și energia într-o criză permanentă
- Pantagonul, evacuat parțial
- SUA salvează copiii României. Țara noastră este una dintre principalele surse de minori exploatați din Uniunea Europeană
- Dronele complet autonome au ucis soldați umani pentru prima dată
,,Un armistiţiu din partea noastră va fi numai atunci când nici măcar un singur ocupant nu va mai rămâne pe teritoriul nostru”, a spus la o conferinţă de presă generalul de brigadă ucrainean, Alexei Gromov.
Potrivit acestuia, Rusia caută să transforme conflictul într-o confruntare armată prelungită şi principalul obiectiv al inamicului rămâne de a ocupa tot teritoriul Ucrainei şi de a nu permite integrarea euroatlantică a acesteia.
Cu o zi în urmă şi Kremlinul a transmis că niciun armistiţiu de Crăciun sau de Anul Nou, pe frontul din Ucraina, nu este în prezent în discuţie între Moscova şi Kiev.
Ce urmează în Ucraina peste șase luni
Preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a vorbit la rândul său despre un conflict îndelungat.

Volodimir Zelenski, președintele Ucrainei, a propus Rusiei să facă un pas concret și semnificativ către o soluție diplomatică Foto Facebook
,,Următoarea jumătate de an va fi decisivă (…) Următoarele şase luni ne vor impune eforturi mai mari ca până acum“, a spus Zelenski adresându-se, prin legătură video, liderilor europeni reuniţi la un summit. El le-a cerut acestora din nou arme şi echipamente împotriva terorismului energetic rus, asta cu referire la bombardamentele ruseşti asupra infrastructurilor energetice ucrainene, în plină iarnă.
În acest timp, luptele cele mai grele se dau în provincia Doneţk, unde trupele ruse au reuşit singurele înaintări pe câmpul de luptă după luna iulie, iar în provincia învecinată Lugansk, trupele ucrainene au împins în ultimele zile linia frontului cu circa 1,5 kilometri, potrivit Statului Major ucrainean.
Potrivit bloggerilor militari ruşi, în zona oraşului Bahmut din Doneţk, locul celor mai intense lupte, din ultima vreme, confruntările s-au mutat din zona industrială în cea rezidenţială a oraşului devenit, conform Kievului, ruine nelocuibile.
Scenarii pentru pacea din Ucraina
Kremlinul a respins oferta de pace a lui Volodimir Zelenski și spune că acesta trebuie să accepte anexarea celor patru regiuni ucrainene.

Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, a transmis mesajul președintelui Vladimir Putin: „Partea ucraineană trebuie să înțeleagă realitățile existente” Foto kremlin.ru
În intervenția sa, la conferință internaţională de sprijin pentru Ucraina, organizată la Paris, marți, 13 decembrie, unde s-a strâns un miliard de euro pentru a ajuta populaţia din țara vecină, care traversează o iarnă sub bombe, în întuneric și frig, președintele Volodimir Zelenski i-a făcut omologului său rus, Vladimir Putin, o ofertă de pace.
„Sărbătorile sunt momentul în care oamenii normali se gândesc la pace, nu la agresiune. Îi propun Rusiei să încerce măcar să demonstreze că este capabilă să renunțe la agresiune. Ar fi corect să înceapă retragerea trupelor rusești de pe teritoriul recunoscut al Ucrainei până de Crăciun. Dacă Rusia își retrage trupele din Ucraina, atunci va fi asigurată o încetare a ostilităților“.- a spus Zelenski.
Moscova a răspuns că, dacă vrea pace, Ucraina trebuie să accepte noile realități cu teritoriile din sud și din est, încorporate în Federația Rusă.
„Partea ucraineană trebuie să înțeleagă realitățile existente. Aceste noi realități există din cauza politicii duse de conducerea ucraineană și de actualul regim ucrainean, în ultimii 15 sau chiar 20 de ani. Aceste realități înseamnă că Federația Rusă deține noi entități ca urmare a referendumurilor care au fost ținute în acele teritorii. Fără a lua în considerare aceste realități, orice progres pe calea negocierilor este imposibil”. – a declarat Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului.

Iarna duce războiul ucrainean în altă etapă Foto Ministerul Apărării din Ucraina
Războiul trebuie să se încheie cu un acord, nu cu un armistițiu
„Chiar și în timp ce continuă să ajute Ucraina, americanii ar trebui să înceapă să se gândească la ce fel de pace își doresc. Nu este încă o chestiune de hărți. Nu știm unde vor sta armatele când vor începe discuții serioase de pace. Iar faptele militare de pe teren vor fi decisive pentru negocierile despre teritorii. Dar dacă lași granițele deoparte, a face pace este o sarcină dificilă”, scrie Walter Russell Mead, profesor de relații internaționale la Bard College și fost editor al revistei National Interest, într-un articol pentru Wall Street Journal.
În primul rând, războiul trebuie să se termine repede. Cu cât durează mai mult, cu atât va fi mai distructiv. În al doilea rând, pacea trebuie să fie reală. Asta înseamnă că luptele nu pot fi lăsate să degenereze într-un conflict înghețat care poate izbucni din nou în orice moment.
„Nu dorim ca sancțiunile să continue să planeze asupra economiei mondiale. Nu vrem ca jumătate din Europa să fie în permanență pe șinele războiului. Vrem ca acest război să se încheie cu un acord, nu cu un armistițiu armat”, a explicat Walter Russell Mead.
În al treilea rând, războiul trebuie să se încheie pentru ca agresiunea rusă să nu rămână nepedepsită. Viitorii lideri ruși, precum și potențialii agresori din alte părți ale lumii, trebuie să vadă că războaiele de cucerire sunt foarte scumpe.
În al patrulea rând, sfârșitul războiului nu ar trebui să pună bazele următorului. Mead crede că prăbușirea regimului în Rusia va provoca haos și război în Caucaz. Și asta, în opinia lui, ar fi un coșmar.
,,Armele și materialele nucleare ar urma să fie scoase la vânzare. De asemenea, ar întări China. Chiar dacă nu ne place întotdeauna modul în care se guvernează Rusia, stabilitatea ei este foarte de dorit, în contrast cu apariția unei zone de anarhie pe teritoriul de la Ucraina până la Oceanele Pacific și Arctic”, explică cercetătorul american.
















































