Summitul NATO de la Vilnius. Se caută formula prin care se va deschide calea de intrare în Alianță a Ucrainei

Preşedintele american Joe Biden şi omologul său ucrainean Volodimir Zelenski vor avea miercuri o întâlnire bilaterală în capitala Lituaniei, Vilnius, unde se desfăşoară summitul NATO, a declarat agenţiei Reuters un oficial din SUA.

• Noua practică bruxelleză: lobby mascat pe lângă oficialii europeni prin intermediul presei
• Polița privată de sănătate sau drumul către occidentalizarea sistemului public de sănătate
• Fostul ministru Darius Vâlcov a fost eliberat condiționat
• „Mircea Lucescu” va zbura spre marile capitale ale lumii
• Sinodul a aprobat retragerea din activitate a mitropolitului Petru al Basarabiei

Zelenski, care nu a confirmat încă oficial că va fi prezent în capitala Lituaniei, a declarat luni seara că ţara sa va deveni membră a NATO şi se aşteaptă ca la Vilnius să se decidă un „algoritm” pentru acest demers.

„Încă mai lucrăm la formulare, adică la cuvintele exacte ale unei astfel de confirmări, dar deja înţelegem faptul că Ucraina va fi în alianţă. Lucrăm pentru a face algoritmul de obţinere a calităţii de membru cât mai clar şi mai rapid posibil”, a spus el într-un mesaj video.

Şeful statului ucrainean a afirmat că la Vilnius ar trebui să se confirme că ţara sa este deja membră „de facto” a NATO, deoarece dispune de armament de la aliaţi şi are valori comune cu aceştia.

„Chiar dacă se vor exprima poziţii diferite, tot este clar că Ucraina merită să fie în alianţă. Nu acum – e război; dar avem nevoie de un semnal clar. Şi avem nevoie de acest semnal chiar acum”, a spus Zelenski.

Statele membre ale alianţei au încercat luni, cu o zi înaintea începutului reuniunii la vârf, să depăşească divergenţele privind modul în care se va deschide calea Ucrainei către aderarea la NATO.

Potrivit unor diplomaţi europeni, cei mai mari aliaţi occidentali ai Ucrainei nu au finalizat deocamdată cadrul care va permite acordarea de garanţii de securitate pe termen lung Ucrainei. Decizia ar putea fi anunţată abia la sfârşitul summitului NATO. Negocierile continuă şi pentru a se ajunge la un acord privind oportunitatea invitării oficiale a Ucrainei şi momentul unei astfel de invitaţii, precum şi referitor la condiţiile care trebuie îndeplinite şi monitorizarea progreselor părţii ucrainene. 

De altfel, Jake Sullivan, consilierul pe probleme de securitate naţională al Casei Albe, a anunțat că NATO va stabili „o cale a reformelor” pentru Ucraina, cu scopul ca această ţară să poată să se alăture alianţei nord-atlantice, însă nu şi „un calendar”.

În esenţă, la summitul de la Vilnius, NATO va trimite un „semnal pozitiv” Ucrainei cu privire la intenţia Kievului de a adera la alianţă, a mai spus Sullivan.

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a calificat drept „istoric, înainte de a începe”, summitul alianţei nord-atlantice care ia startul în cursul acestei zile la Vilnius, aluzie la deblocarea de către Turcia a primirii Suediei în organizaţie.

Stoltenberg opinează că aliaţii din NATO ar trebui să ajungă la un acord pentru a renunţa la Planul de Acţiune pentru aderarea la NATO în privinţa Ucrainei, reducând astfel la un singur pas procesul de aderare al ţării la alianţa nord-atlantică.

„Ucraina a făcut multe de când am luat decizia în 2008 (la summitul NATO de la Bucureşti – n.r.) că următorul pas va fi MAP. Ucraina este mult mai aproape de NATO, deci cred că a sosit momentul ca acest lucru să se reflecte în deciziile NATO. Toate puse cap la cap, inclusiv să spunem clar că Ucraina va deveni membră, vom renunţa la Planul de Acţiune pentru aderare, (…) vom trimite un mesaj foarte puternic şi pozitiv din partea NATO către Ucraina”, a declarat Stoltenberg.

Planuri de apărare regională

În ajunul summitului de la Vilnius, aliaţii NATO au ajuns la un acord asupra unor planuri de apărare care detaliază modul în care alianţa ar răspunde la un atac rusesc.

Timp de decenii, NATO nu a considerat că este nevoie de planuri de apărare pe scară largă, în timp ce a purtat războaie mai mici în Afganistan şi Irak şi a simţit că Rusia post-sovietică nu mai reprezenta o ameninţare existenţială.

Potrivit Reuters, odată cu cel mai sângeros război din Europa de după 1945, care face ravagii chiar dincolo de graniţele sale, în Ucraina, aceasta avertizează acum că trebuie să aibă toate planurile pregătite cu mult timp înainte de un conflict care ar putea izbucni cu un adversar de aceeaşi talie, precum Moscova.

Turcia blocase aprobarea planurilor din cauza formulării folosite pentru locaţii geografice precum Cipru.

Prin conturarea planurilor sale regionale, NATO va oferi, de asemenea, naţiunilor îndrumări cu privire la modul în care să îşi modernizeze forţele şi logistica.

Necesitatea de a finanţa această schimbare fundamentală este unul dintre motivele pentru care liderii sunt pregătiţi să majoreze ţinta de cheltuieli militare ale alianţei la Vilnius, ceea ce va face ca obiectivul actual de 2% din PIB să devină o cerinţă minimă.

Oficialii NATO estimează că va fi nevoie de câţiva ani pentru ca planurile să fie implementate pe deplin, deşi subliniază că alianţa poate intra imediat în luptă dacă este necesar.