Judecătorii Curții de Apel București resping reforma lui Ilie Bolojan

Judecătorii de la Curtea de Apel București (CAB) au respins cu o majoritate covârșitoare, noul proiect al reformei pensiilor magistraților.

• Institutul Național al Magistraturii: Tot mai puțini tineri își mai doresc să devină judecători și procurori
• Noua practică bruxelleză: lobby mascat pe lângă oficialii europeni prin intermediul presei
• Polița privată de sănătate sau drumul către occidentalizarea sistemului public de sănătate
• Fostul ministru Darius Vâlcov a fost eliberat condiționat
• „Mircea Lucescu” va zbura spre marile capitale ale lumii

„Judecătorii Curții de Apel București, întruniți în Adunarea Generală, astăzi, 24 noiembrie 2025, fiind prezenți 216 din 243 de judecători, cu o majoritate covârșitoare de 215 judecători, își exprimă punctul de vedere prin care resping propunerea legislativă privind modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, consecvenți fiind în susținerea demersurilor promovate de Consiliul Superior al Magistraturii și Înalta Curte de Casație și Justiție”, anunță CAB într-un comunicat de presă.

Consiliul Superior al Magistraturii a convocat, pentru luni și marți, adunările generale ale procurorilor și judecătorilor, pentru a afla punctul lor de vedere în legătură cu avizul pe care CSM trebuie să-l dea în legătură cu reforma pensiilor magistraților.

După ce instanțele judecătorești și parchetele își vor exprima poziția, CSM se va întruni în plen pentru a da avizul pe proiectul inițiat de Guvernul Bolojan.

România are termen până pe 28 noiembrie pentru îndeplinirea jalonului din PNRR privind pensiile speciale, în caz contrar riscă să piardă suma de 231 de milioane de euro.

Noul proiect de lege privind pensiile de serviciu ale magistraților a fost publicat, săptămâna trecută, în procedură de transparență decizională, iar CSM are termen 30 de zile pentru a da un aviz consultativ.

Conform noului proiect, cuantumul pensiei magistraților va fi 55% din baza de calcul, reprezentată de media indemnizațiilor brute din ultimii 5 ani, dar nu mai mult de 70% din ultima indemnizație netă. De asemenea, perioada de tranziție până la vârsta de pensionare de 65 de ani va fi de 15 ani, calculată începând cu 1 ianuarie 2026.

Săptămâna trecută, pe 13 noiembrie, la Palatul Cotroceni, au avut loc discuții pe tema pensiilor magistraților, cu participarea președintelui Nicușor Dan, a liderilor coaliției de guvernare și reprezentanți ai judecătorilor și procurorilor, care însă au înregistrat un eșec.

Magistrații solicită ca pensia lor să fie aproape la același nivel cu ultimul salariu încasat, în timp ce premierul Ilie Bolojan a insistat ca pensia să nu fie mai mare de 70% din ultimul salariu net încasat.

Proiectul inițial al reformei pensiilor magistraților a fost declarat neconstituțional de CCR pe 20 octombrie, prin votul a cinci judecători – Cristian Deliorga, Gheorghe Stan, Bogdan Licu, Mihai Busuioc și Mihaela Ciochină. Motivul invocat de cei cinci judecători este că Guvernul nu a solicitat, în intervalul de timp prevăzut de lege, aviz de la CSM, chiar dacă acesta este consultativ.