Sfârşitul erei „Viktor Orban”? Aceasta-i întrebarea

Timp de un deceniu, Viktor Orban s-a bucurat de un control total asupra vieții politice din Ungaria. Însă imaginea sa s-a erodat și nu îl mai ajută nici sprijinul lui Trump şi nici cel al lui JD Vance. În paralel, a crescut în popularitate un nou politician energic, ambițios și care promite să facă lucrurile altfel decât tinerii democrați de odinioară. Rezultatul alegerilor va fi o ecuație în care câștigătorul poate chiar pierde. 

• România intră în era comunicațiilor cuantice
• AFT, companie românească, arată cum putea fi interceptată drona care a explodat în Portul Constanța. MApN are sistemul care ne-ar putea apăra aici, dar îl ignoră, preferând să dea banii altor state
• Guvernul României: Ucrainenii au pierdut controlul asupra a patru drone. Una dintre ele este cea care a explodat în Portul Constanța
• În România, contrabanda cu țigări și produsele contrafăcute ajung la 6,9% și generează pierderi de 324 milioane euro
• Primul vaccin creat de inteligența artificială

Dacă Fidesz-partidul lui Viktor Orban- ar câștiga alegerile din 12 aprilie, ar începe al cincilea ciclu parlamentar din 2010.

Până în 2024 părea că nimic nu poate împiedica acest fapt. Atunci a devenit tot mai popular un tânăr politician, Peter Magyar, care a început să critice guvernul fără oprire. Guvernul Fidesz a gestionat fenomenul așa cum a făcut în anii precedenți cu alții ca el: la început l-a ignorat, apoi l-a ironizat, iar în ultima perioadă a dus o campanie intensă pentru a-l discredita ca trădător de țară, marionetă a Bruxelles-ului și a ucrainienilor, care pune la cale planuri obscure de a sărăci țara și de a o face sluga birocraților UE, jefuiește poporul ca să-i dea banii lui Zelensky. 

Mecanismul care altă dată a funcționat impecabil acum a eșuat spectaculos. Ultimele sondaje de dinaintea alegerilor arătau în felul următor: 

Institutul Publicus

Din totalul populației Tisza (partidul lui Magyar) 38%, Fidesz 29%, Indeciși 25%

Dintre cei cu opțiuni și intenții sigure de vot Tisza 52%, Fidesz 39%

Institutul Idea

Din totalul populației Tisza 39%, Fidesz 30%, Indeciși 21%

Dintre cei cu opțiuni și intenții sigure de vot Tisza 50%, Fidesz 37%

Un al treilea partid, Mi Hazánk, de extremă dreaptă, are șanse să treacă pragul electoral de 5%, dar tocmai la limită, cu 5% în sondaje. 

Ambele sondaje indică un avantaj de 13% pentru Tisza dintre cei care sigur vor vota cu un partid sau altul.

Dacă diferența rămâne și în ziua votului (duminică, 12 aprilie), atunci Fidesz va deveni un partid irelevant. Dacă diferența va scădea substanțial, lucrurile se pot complica la împărțirea mandatelor în Parlament. 

Cum s-ar forma o supermajoritate

Fiecare alegător votează pe două buletine de vot, unul pentru partide, iar celălalt pentru candidații nominali în circumscripții. Împărțirea mandatelor se face după un sistem complex, care include redistribuirea voturilor candidaților care au terminat pe locul 2 sau 3 pe listele nominale. Sistemul (modificat de majoritatea parlamentară Fidesz) favorizează câștigătorul, astfel încât numărul mandatelor din Parlament nu este proporțional cu rezultatul final al alegerilor. În ce măsură s-a modificat această proporție în cursul anilor, o arată raportul dintre procentul dat pe liste și cel al mandatelor partidului câștigător. 

Publicus: Fidesz  47%, Opoziție 47%, Mi Hazank 3%

Idea: Fidesz 50%, Opoziție 45%, Mi Hanak 3%

Median Fidesz 50%, Opoziție 40%, Mi Hazank 4%

Aceasta înseamnă că chiar și cu o majoritate minimă (54%) sau chiar mai puțin (44%, 49%), Fidesz a obținut două treimi din mandatele parlamentare la alegerile anterioare. 

La ce ne putem aștepta acum? 

O simulare a rezultatelor cu 43% pentru Fidesz și 46% pentru Tisza înseamnă 89, respectiv 102 mandate pentru fiecare. Un rezultat invers, 45% Fidesz și 44% Tisza reprezintă 101, respectiv 90 de mandate. Diferențele cresc și mai mult în cazul unei victorii mai mari: dacă Tisza ar câștiga cu 9% mai mult pe liste (49-40 față de Fidesz), ar primi cu 47 mai multe mandate (119 vs. 72). 

Desigur, ambele tabere și-ar dori foarte mult o majoritate de două treimi în Parlament. Numărul total al mandatelor fiind 199, aceasta înseamnă 133 de mandate pentru supermajoritate. 

Săptămâna aceasta Institutul Median a publicat estimarea mandatelor în Parlament după alegeri. Din cele 199 de mandate, o majoritate de două treimi ar necesita 133 de deputați. O estimare publicată săptămâna aceasta (institutul Median) arată că Tisza ar obține între 138 și 143 de mandate, Fidesz între 49 și 55, iar Mi Hazank 5 sau 6. Aceasta ar însemna o majoritate confortabilă pentru Tisza de a întruni majoritatea de două treimi, prin care ar putea modifica practic orice lege, așa cum a făcut în anii trecuți Fidesz. 

Kelemen Hunor, Viktor Orban și Marcel Ciolacu Foto Gov.ro

Având în vedere controversele recente privind implicarea UDMR în completarea și expedierea buletinelor de vot (prin corespondență) ale maghiarilor din România care nu au domiciliu în Ungaria, se pune întrebarea cât de mult ar putea influența votul lor componența Parlamentului de la Budapesta. Opinia unanimă a analiștilor este că votul lor, dacă va fi de peste 95% în favoarea Fidesz (ca la alegerile anterioare), va aduce partidului unul, cel mult două mandate. Deci nu asta va înclina balanța, dacă votul va fi aproximativ la fel ca în sondaje. Dar, va fi? 

Sondajele rareori se pliază pe rezultate

În 2022, principalul oponent al Fidesz era o coaliție electorală formată din mai multe partide de opoziție. Rezultatul final al alegerilor a fost de 52,2% pentru Fidesz și 35,9% pentru blocul opoziției, respectiv 6,1% pentru Mi Hazank. Ce arătau atunci ultimele sondaje înaintea scrutinului? 

Publicus ​Fidesz 47​%, Opoziție 47​​%, Mi Hazank 3%​

Idea Fidesz ​​50%​, Opoziție 45%, ​​Mi Hazank 3%

Median​ Fidesz 50%​, Opoziție 40​​%, Mi Hazank 4%

Zavecz​​ Fidesz 39%, Opoziție ​36%, Mi Hazank ​​3%

Dacă privim strict diferențele între sondaje și rezultatul votului, fără să luăm în considerare condițiile foarte diferite dintre situația din 2022 și cele de acum, vedem că Median s-a apropiat cel mai mult. În martie anul acesta datele Median arătau în felul următor: 

Din totalul populației Tisza 46%, Fidesz 30%, Indeciși 18%

Dintre cei cu opțiuni și intenții sigure de vot, Tisza 58%, Fidesz 35%

Presupunând, pe baza analogiei din 2022, că Fidesz va performa mai bine la alegeri decât în sondaje, iar Tisza mai slab, putem estima 55% Tisza și 40% Fidesz, dar diferența rămâne substanțială.

Iar pe baza matematicii voturi/mandate prezentate mai sus, nu este exclus ca Tisza să obțină într-adevăr două treimi. 

Oricum, Peter Magyar nu vede motiv de bucurie, încă. În mod tradițional, Fidesz avea mulți votanți în mediul rural și deși Tisza a recuperat mult din acest handicap în campania electorală din acest an, încă sunt 30-40 de circumscripții din cele 106 în care diferența estimată între voturile Fidesz și Tisza este sub 1000. Iar deciziile din ultimul moment, fără să luăm în considerare și Mi Hazank (fiind posibil să nu treacă pragul electoral), pot da peste cap calculele anterioare. 

Peter Magyar pare deci un politician matur, lucid și pragmatic. Deși mulți votanți Tisza manifestă un optimism prudent privind personajul și personalitatea lui Magyar, toți sunt de acord că el este cel care a dus în doi ani partidul în pragul victoriei electorale. Nu doar învingând Fidesz, dar și aspirând, practic, toți votanții partidelor de opoziție tradiționale (pre-2024).

Un analist politic popular în Ungaria, Gábor Török, spunea recent că alegerile din 2026 vor fi „groapa comună” a partidelor de opoziție de până acum. 

Dar de unde a sosit Peter Magyar? 

La începutul lui 2024, un lanț de evenimente din ierarhia informală a Fidesz a dus la un cataclism care a culminat cu demisia președintelui țării, Katalin Novák. 

Este cunoscut faptul că Orban prețuiește și răsplătește loialitatea necondiționată prin funcții și venituri generoase. O astfel de loialitate au demonstrat doi miniștri din cabinetul său, Katalin Novák, ministru pentru probleme sociale și Judit Varga, ministrul justiției. 

Novák a fost propulsată în 2022 de Orban în funcția de președinte al țării, iar Varga, în fruntea listei Fidesz pentru alegerile europarlamentare din 2024.

Novak a grațiat o persoană implicată într-un caz de pedofilie, măsură contrasemnată de ministrul justiției de la acea dată, Judit Varga. Cazul a ieșit la iveală și a dus la demisia celor doi demnitari, Novák și Varga. Ce anume a îndemnat-o pe Novak să semneze grațierea nu se știe foarte clar nici până azi, însă pare probabil că a făcut-o la insistențele pastorului reformat Zoltán Balogh, consilier al președintei Novák și prieten apropiat al lui Viktor Orban. Oricum, cazul a zdruncinat puternic credibilitatea sistemului Orban, care promovează intens protecția copiilor și a familiei. 

În paralel, căsnicia lui Judit Varga devenea tot mai șubredă, însă un divorț ar fi afectat imaginea guvernului Orban de promotor al valorilor tradiționale. Demisia a permis soțului, Peter Magyar, fost diplomat în guvernul Orban, să iasă din umbra lui Varga și să pornească la atac împotriva regimului. După cum a relatat mai târziu, el era de mai mult timp nemulțumit de ceea ce vedea ca ipocrizie a sistemului, dar s-a abținut de la critici publice pentru a-și proteja soția ministru. 

Istvan Tiborcz

Atacurile pornite în februarie 2024 îi vizau mai ales pe Antal Rogan, șeful propagandei guvernului și pe Istvan Tiborcz, ginerele lui Viktor Orban, îmbogățit spectaculos.

Peter Magyar folosea cu mare abilitate rețelele de socializare și continua atacurile în interviuri pentru presa independentă, cu peste două milioane de vizualizări. Contactat, guvernul a comentat cu o replică devenită celebră: „Guvernul nu se ocupă cu încercări disperate ale unor oameni deznădăjduiți”. Apoi, fosta soție a ieșit în public cu acuzații de violență domestică împotriva lui Magyar, dar nici aceasta nu i-a scăzut popularitatea, iar în martie a anunțat înființarea unei mișcări politice sub conducerea sa. 

De atunci, mișcarea lui Peter Magyar creștea continuu, cu mitinguri în toate zonele țării. Participau tot mai mulți, ceea ce nemulțumea opoziția incapabilă să coaguleze o soluție politică viabilă împotriva Fidesz. 

Lovitura pustiitoare avea să vină la scurt timp, la alegerile europarlamentare din 2024: Fidesz încă mai primea 44,8%, dar pe locul 2 venea deja Tisza cu 29,6%, cât restul partidelor de opoziție la un loc.

În cei doi ani care au trecut, Tisza s-a distanțat tot mai mult în sondaje, până când întrebarea nu mai era dacă va câștiga în fața Fidesz, ci cu cât. 

Dar dincolo de voturi, Tisza mai poate avea o problemă, chiar dacă mai mult teoretică: președintele. 

Succesorul lui Katalin Novák, Tamás Sulyok este tot un personaj ridicat în funcție de Viktor Orban. Ca atare, loial premierului. Nici Constituția, nici alte legi nu reglementează pe cine să numească prim-ministru după alegeri. 

Președintele trebuie să convoace noul Parlament până la 12 mai, iar în această ședință propune și persoana primului ministru. Teoretic, ar trebui să o facă în așa fel încât să asigure stabilitatea noului guvern. Dacă Tisza va câștiga cu o majoritate mică, iar Fidesz ar putea forma coaliție cu Mi Hazank (presupunând că trece pragul electoral), atunci nu e sigur că Sulyok va alege varianta Tisza pentru guvernare. 

O majoritate absolută, de 50%+1 dintre deputați înseamnă 100 de parlamentari și nu este exclus ca cele două formațiuni să atingă acest prag. Iar această majoritate trebuie să voteze persoana desemnată de președinte. Dacă acest lucru eșuează, atunci președintele nominalizează un nou candidat. În caz extrem, președintele poate dizolva Parlamentul și anunța noi alegeri. Dar acest lucru ar însemna o pierdere de prestigiu prea mare pentru o țară și așa izolată în Uniunea Europeană.