Cauza morţii este cancerul ovarian, potrivit organizaţiei sale, Mişcarea Centura Verde. Ea avea 71 de ani.
Militantă pentru drepturile civile şi drepturile femeii, Wangari Maathai a fost o perioadă şi parlamentar, iar în 2003 a fost numită ministru adjunct la departamentul pentru protecţia mediului.
Wangari Maathai a jucat mai multe roluri – ecologist, politician, profesor universitar, avocat pentru drepturile omului şi preşedinte al Mişcării Centura Verde, care a fost fondată în 1977.
A fost o ecologistă kenyană ce a pus bazele unei mişcare de împădurire în ţara sa, plătind femei sărace cu câţiva şilingi pentru a planta copaci. Prin plantarea copacilor în Kenya, Wangari Maathai susţinea lupta împotriva eroziunii, precum şi crearea de lemne de foc pentru combustibil şi locuri de muncă pentru femei. Mişcarea Centura Verde a plantat peste 30 de milioane de copaci în Africa şi a ajutat aproximativ 900.000 de femei, potrivit Organizaţiei Naţiunilor Unite.
Directorul executiv al Naţiunilor Unite pe programul de mediu, Achim Steiner a descris-o ca fiind „o forţă a naturii”. El a comparat-o pe Wangari Maathai cu salcâmii omniprezenţi în Africa, “un caracter puternic şi capabil de a supravieţui, uneori în cele mai dure condiţii”. Ea a făcut înconjurul lumii militând împotriva degradării mediului şi a sărăciei. Cu toate acestea, Wangari Maathai nu a uitat să se concentreze asupra problemelor din ţara natală.
Cu toate acestea, preşedinte kenyan, Daniel apap Moi, şi guvernul său considerau Mişcarea Centura Verde subersivă în perioada anilor 1980. Moi a fost extrem de dispreţiutor faţă de acţiunea condusă de ea împotriva unui plan guvernamental de a construi un zgârie-nori imens într-unul din parcurile centrale din Nairobi. Acţiunea a fost într-un final dezaprobată, dar nu la mult timp după aceasta, în timpul unui protest, Maathai a fost bătută de poliţie până la inconştienţă.
După demisia lui Moi în urma a 24 de ani de putere, Maathai a devenit membru în Parlament şi asistentă a ministrului pe probleme de mediu până când a intrat în dizgraţia noilor lideri din Kenya şi a pierdut scaunul câţiva ani mai târziu.
Ea a câştigat Premiul Nobel pentru Pace în 2004 pentru ceea ce comitetul a numit “o contribuţie la dezvoltare durabilă, democraţie şi pace”. Acesta a fost un moment de mândrie imensă pentru Kenya şi întreaga Africă.















































