Vrei să munceşti în SUA? Legal?

De aceea, ne vom referi la „dorinţa de a munci în SUA”. În cazul românilor. Am exclus din discuţie loteria vizelor, transferul unui angajat dintr-o multinaţională sau artificii de genul căsătoriilor consensuale cu persoane având cetățenie americană.

SUA acordă 50 de tipuri diferite de vize, majoritatea permiţând accesul temporar în Statele Unite, fie pentru studiu, muncă sau vizită.

„Dacă doriţi să lucraţi în Statele Unite pe baza unui statut temporar, conform legii imigrării din Statele Unite, aveţi nevoie de o viză specifică, în funcţie de tipul muncii pe care urmează să o desfăşuraţi.

În cazul majorităţii categoriilor de lucrători temporari, este necesar ca potenţialul angajator sau agent să depună o petiţie care trebuie să fie aprobată de Serviciile de Cetăţenie şi Imigrare (USCIS) din Statele Unite înainte că dumneavoastră să puteţi solicita o viză de lucru”, a transmis, pentru Q Magazine, biroul de presă al Ambasadei SUA la Bucureşti.

Astfel, pentru a lucra temporar în SUA, ai nevoie de o viză specifică, (H-1B, H-2A, H-3, I, L-1A, L-1B, O-1, sau altele) în funcţie de domeniul în care ești pregătit şi în care doreşti să lucrezi în SUA.

Viza de muncă, în trei pași

Orice român care doreşte un loc de muncă în SUA are nevoie de o viză de muncă sau de o viză care-i permite să aplice pentru a primi drept de muncă. Dacă are nevoie de o viză de muncă, cum are fi viza tip H-1B, atunci are nevoie de un angajator. Viza H-1B se acordă celor cu studii superioare în anumite domenii de activitate, numite „specialty occupation” cum ar fi ingineri, arhitecţi, profesori, contabili, doctori, jurişti etc.

„Procesul de obţinere a vizei H-1B constă în trei paşi şi începe cu angajatorul, care trebuie să îndeplinească nişte condiţii impuse de către Department of Labor (DOL) şi, apoi, de United States Citizenship and Immigration Services (USCIS). În primul rând, angajatorul trebuie să certifice faptul că angajatul va fi plătit cu cel puţin salariul minim pentru locul de muncă din zona respectivă. Angajatorul trimite apoi un pachet de acte la USCIS pentru a cere permisiunea de a aduce un angajat în SUA cu viza H-1B. Odată aprobat, angajatul poate merge la consulat să ceară viza H-1B în paşaport. Pentru acte, un potenţial angajat are nevoie de diplomă de facultate sau dovezi că are experienţă extensivă în domeniu (Echivalent: 3 ani experienţă de muncă = 1 an de facultate; Dacă nu are o facultatea terminată, atunci are nevoie de 12 ani de experienţă într-un domeniu considerat «specialty occupation»”, a declarat, pentru Q Magazine, Ruslan Bocancea, managing partner al Bocancea Law Firm şi avocat specializat în imigrări şi vize în SUA.

Cel mai bine, spune avocatul, este ca persoana să se afle deja în SUA cu o altă viză (de exemplu, cu viza de turist – B-2). Deşi nu are dreptul să muncească cu viza B-2, poate să aibă întâlniri cu posibili angajatori şi să aplice pentru un loc de muncă. Apoi, poate să înceapă procesul de obţinere a vizei H-1B.

„E simplu să aplici pentru un job în SUA. Cei care vor să muncească în SUA pot să-i contacteze direct pe potenţialii angajatori, aflând astfel condiţiile de angajare direct de la sursă. Însă există şi companii private de HR care pot ajuta românii să-şi găsească eficient angajatori”, ne-a mai spus Bocancea.

Tragi cu pușca legat la ochi?

Mădălina Popescu, managing director la compania de consultanţă în HR Pluri Consultants, spune că și firmele de recrutare din România ar putea fi o soluţie, dar nu cea mai bună.

„Companiile de recrutare din SUA au două mari avantaje: au contact direct cu piaţa muncii din regiunea lor, deci au în portofoliu multe posturi vacante, spre deosebire de confraţii lor români, care au acces la un număr limitat de posturi. A aplica la headhunteri români seamănă puţin cu trasul cu puşca legat la ochi. Domeniile emergente, ca de exemplu sănătatea şi IT-ul,  sunt o verigă care absoarbe costuri în loc să maximizeze venitul, asta şi pentru că majoritatea acestor headhunteri sunt de fapt companii de plasare care nu de puţine ori se finanţează din viitoarele salarii ale posturilor pe care le oferă”, a explicat Popescu.

Specialistul în HR îndeamnă la prudenţă, deoarece firma de Resurse Umane nu asigură, de regulă, nimic fără a refactura aceeaşi sumă amplificată clientului final, angajatorul. „Costurile sunt diverse, dar e bine să subliniem imperativul de a se asigura că acel contract nu conţine costuri abil ascunse pe care candidatul le va sesiza, ca de obicei, târziu”, a mai spus Mădălina Popescu.

Viza temporară de muncă se acordă pe o perioadă maximă de trei ani, cu posibilitatea de prelungire pe încă trei ani. Procesul de obţinere a vizei durează între 3 şi 5 luni şi, dacă angajatorul alege să plătească o taxă de urgenţă, în cuantum de 1.225 de dolari, răspunsul, pozitiv sau negativ, din partea USCIS va veni în până la 15 zile.

Nici aprobările de la USCIS nu sunt scutite de taxe. Acestea sunt suportate de angajatorul american şi sunt în cuantum de câteva mii de dolari. El are dreptul să-i ceară angajatului să plece acasă înainte de expirarea contractului, în acest caz, fiind obligat să-i plătească cheltuielile de plecare, inclusiv biletul de avion. Angajatul venit în SUA cu viză temporară de muncă poate lucra doar pentru angajatorul care l-a adus, în caz de transfer la altă companie, aceasta va trebui să obţină aceleaşi aprobări de la DOL şi USCIS.

În ce domenii (nu) te poți angaja

În ce domenii te-ai putea angaja cu succes în SUA? „Primul domeniu este indiscutabil IT-ul, urmat de industria petrolieră, în cazul căreia, însă, cel mai frecvent loc de muncă este situat undeva în Orient sau în Nord, deşi angajatorul este o mare companie americană.

Te poţi angaja în sănătate, dar şi în industria de ospitalitate. Pentru că vorbim de o ţară mare cât un continent, care chiar în criză are o piaţă a muncii extrem de dinamică, există multe alte domenii în care apar oportunităţi pentru români – construcţii, vânzări, servicii financiare etc.”, a adăugat Popescu.

„În momentul de faţă, în Statele Unite există un deficit de personal în sistemul de sănătate. Astfel, românii îşi pot găsi relativ uşor un serviciu ca medici specialişti, asistente medicale. Românii se pot angaja şi în sănătatea publică şi în resurse umane. Inginerii au, de asemenea, şanse reale de succes în SUA. Studiile se echivalează relativ uşor şi acest proces costă între 100 şi 300 de dolari. Partea şi mai bună este că se pot echivala şi într-o zi”, ne-a spus Ruslan Bocancea.

Există, totuşi, şi domenii în care nu te poţi angaja, ca emigrant în SUA. De exemplu, nu vei putea obţine un loc de muncă în Guvernul Federal, pentru că se cere cetăţenia americană. Nu vei putea obține nici un job în domeniul forţelor armate, deoarece e nevoie cel puţin de reşedinţă permanentă în SUA. Nici avocaţii nu au soartă bună în SUA, deoarece sistemul legal este foarte diferit de cel din România sau Europa.

Multe companii nu oferă sponsorizare pentru viza H-1B. În acest caz, cei interesați pot obține doar un internship pentru început şi o viză H-3 sau J-1. Astfel, angajatorul nu ar fi obligat să ofere un salariu minim şi ar avea posibilitatea să vadă calitatea muncii depuse. Apoi, dacă îi convine, persoana ar putea să iniţieze procesul de obţinere a vizei H-1B. n

Alexandru Florea (36 de ani) este un român stabilit în SUA de doi ani. Dacă în România a terminat facultatea de Business Management, în SUA este agent de vânzări pentru un dealer auto, asta după ce a avansat de la primul job, acela de „secretară într-un garaj”. El ne-a relatat că simte că şi-a luat viaţa profesională de la capăt, dar s-a înscris la cursuri de perfecţionare în cadrul companiei în care este angajat în prezent, Automotion, unul dintre cei mai mari dealeri auto din SUA, fiind sigur că va putea să avanseze.

„Poţi să-ţi îndeplineşti visele, nu eşti discriminat. Sistemul este făcut într-un asemenea fel încât este imposibil să nu-ţi găseşti de lucru. Toţi se întreabă de ce e bine în America. Ei bine, totul e simplu, e invers faţă de cum este la noi. În România, am fost sales manager zonal timp de trei ani la Boom TV şi concuram cu hoţii. Ei încheiau contracte fictive, furau echipamentele şi aveau rezultate… Te întrebi de ce a falimentat Boom TV? Românii i-au falimentat pe evrei… În SUA, în primele opt luni am lucrat într-un garaj. Le-am făcut baza de date, evidenţa contabilă şi le-am demonstrat că au probleme. Le-am demonstrat că nu mă pot ţine… Ulterior, mi-am găsit uşor de muncă, deja aveam multe recomandări”, ne-a povestit Alexandru Florea.