Alegeri în Albania: pionul lui Soros, umăr la umăr cu un conservator

Doar numărătoarea finală, așteptată în următoarele 48 de ore, va stabili câștigătorul alegerilor parlamentare din Albania.

Cum arată peisajul politic albanez

Albania, cu o populație de 2,9 milioane de cetățeni, are înregistrați 3,6 milioane de votanți, dar cifra conține și „diaspora”. La ultimele alegeri, din 2017, prezența la urne abia a depășit 46%. Nici anul acesta nu s-a înregistrat o prezență mai mare, cca.48%, principala cauză fiind lipsa candidaților cu adevărat credibili și imensa fragmentare a clasei politice.

Parlamentul albanez numără 140 de locuri, ceea ce înseamnă că pentru obținerea majorității este nevoie de 71 de parlamentari. La precedentele alegeri, actualul premier, Edi Rama, care conduce Partidul Socialist, a avut 74 de parlamentari, fiind cel mai mare grup parlamentar al legislativului.

Tot pe stânga, dar în opoziție, se află și Mișcarea Socialistă pentru Integrare, desprinsă din Partidul Socialist, în prezent bucurându-se de suportul tinerilor.

Tot în opoziție este și Partidul Democrat din Albania, formațiune politică de orientare conservatoare și care a ocupat în urma alegerilor precedente 46 de fotolii parlamentare, fiind acum de opt ani în opoziție.

Cu doi ani în urmă, în 2019, opoziția unită a părăsit Parlamentul și a refuzat să participe și în alegerile locale, acuzând Partidul Socialist că a încălcat acordul privind legea electorală.

Mai mult, în iulie 2019, președintele albanez Ilir Meta l-a acuzat pe George Soros că ar fi responsabil pentru „o conspirație care vizează capturarea totală a statului”! Meta a declarat că îi pare rău că nu l-a ascultat de la bun început pe premierul ungar Viktor Orban care l-a avertizat în privința lui Soros.

Alegerile locale s-au desfășurat fără partidele din opoziție, cu o prezență de 21% la urne. Asta n-a împiedicat însă socialiștii – aflați la putere – să profite de situație! Președintele Meta a solicitat repetarea alegerilor, dar acest lucru nu s-a mai întâmplat.

Majoritatea socialistă s-a apărat spunând că modificările au fost făcute „la cererea opiniei publice”, astfel încât fiecare alegător să își aleagă candidatul preferat. Adevărul este că modificările s-au făcut la cererea „partenerilor strategici”, iar „opinia publică” protesta în stradă. Nici chiar boicotarea alegerilor nu a produs vreo schimbare!

Noul sistem, introduce o opțiune implementată și în țări precum Croația, Slovenia, Olanda sau Estonia, îndepărtându-se de vechiul sistem de reprezentare proporțională pe listă închisă. La fel, există o cotă „de gen” însemnând 30% din locurile de pe listă alocate femeilor.

Nu mai puțin de 46 de partide participă la alegeri, existând trei coaliții deja formate. Partidul Democrat merge alături de nu mai puțin de 12 partide mărunte. Socialiștii nu merg în nici o coaliție, dar vor avea în liste candidați din formațiuni care sprijină puterea politică.

În ceea ce privește șansele fiecăruia, sondajele estimau că socialiștii aflați la putere vor obține între 42-48% din sufragii, în timp ce Democrații cca. 42-47% din voturi. Mișcare Socialistă pentru Integrare contează în actualele alegeri pe doar pe 4 – 11% din voturi!

Socialiștii au obținut mereu cele mai multe voturi, dar de data aceasta nu mai pot conta pe majoritate. La închiderea urnelor, puterea și opoziția se aflau la egalitate. Diferența rezidă în faptul că principalele două partide din opoziție vor putea forma extrem de ușor o majoritate parlamentară care să dea un premier nou și un alt guvern.

Numărătoarea parțială arată că în capitală și marile orașe conduce net Partidul Democrat, zona rurală fiind dominată de socialiști. În ceea ce privește voturile, socialiștii par să conteze în final pe 44%, în timp ce democrații pe 42%. Ceea ce ar însemna că vor urma negocieri lungi și complicate.

Rămân dificil de explicat diferențele ideologice dintre democrați și socialiști. Ambele partide au suferit derapaje față de propriile lor principii fondatoare. Dacă socialiștii au ieșit din Partidului Comunist al Muncii din Albania (partidul fostului prim-secretar Enver Hodja), democrații se revendică exact din mișcarea de protest anticomunistă.

Eterna interferență „progresistă” în alegeri

Vorbind în direct la televiziune, președintele Ilir Meta a susținut că Washingtonul, prin ambasadorul Yuri Kim, încearcă să se asigure că primul ministru în funcție, Edi Rama, va forma și următorul guvern. Președintele nu este tocmai în relații cordiale cu Edi Rama! Parlamentul albanez, controlat de Rama, l-a pus sub anchetă pe Meta în 2019 și încearcă să îl destituie din funcția de președinte. Edi Rama este și un amic al „filantropului” George Soros!

SUA a monitorizat alegerile din Albania cu observatori, care – la rândul lor – au supravegheat atât secțiile de votare cât și pe cele de numărare. După „succesul” din propria lor țară unde majoritatea americanilor nu mai cred în corectitudinea procesului electoral, devine oarecum hazliu ca americanii să mai supravegheze alegeri oriunde în lume!

Ambasadorul SUA în Albania, Yuri Kim, a vizitat o secție de votare din orașul Shkodra, unde a supravegheat pentru un timp felul în care se vota. Dar, dincolo de „supravegherea” ambasadorului, un rol esențial au în Albania și „filantropii” de tipul George Soros, care prin ONG-urile controlate împing „progresismul” înainte și decredibilizează vocile conservatoare, naționaliste, patriotice.

Partidul Social Democrat este condus de Tom Doshi, cu care Edi Rama a declarat că nu va colabora niciodată, datorită faptului că i se interzice intrarea în SUA din cauza acuzațiilor de corupție. Ambasada SUA a fost fermă în abordarea sa față de Doshi și a arătat că „nu aprobă să candideze pentru o funcție politică”.

De notorietate este că 73 de organizații „ale societății civile”, regrupate în jurul Fundației pentru o Societate Deschisă din Albania propun Parlamentului proiectul de lege „Pentru rechizitoriile colective”! Chiar pe pagina Open Society Foundation for Albania stă scris că această aberație juridică este „un mecanism de procedură specială, care în prezent nu este prevăzut de Codul de procedură civilă sau de orice altă lege”.

Ambasadorul delegației UE în Albania, Luigi Soreca, a fost la Elbasan, unde a spus că noile dispozitive biometrice de identificare funcționează, chiar și în ciuda unor probleme ivite. Delegația UE, în treacăt fie zis, a numărat în jur de 50 de persoane, însă numărul total al observatorilor de toate felurile a trecut de 3.000. Uniunea Europeană are poziții divergente în privința Albaniei. Dacă prietenia lui Edi Rama cu Recep Erdogan l-ar face simpatic Berlinului, refuzul lui Macron de a accepta deschiderea discuțiilor privind aderarea Albaniei la UE tot aici trebuie căutat.

Care integrare europeană?

Sondajul exit poll pentru Euronews Albania de la MRB, care face parte din grupul Kantar – Londra, proiectează o victorie a socialiștilor cu aproximativ 44% din voturi, în timp ce Partidul Democrat ar trebui să strângă aproximativ 42%.

Dacă previziunile de la ieșirea de la urnă se confirmă, Edi Rama ar putea să conducă executivul pentru a treia oară consecutiv.

Edi Rama are 56 de ani, este cunoscut ca fost jucător de baschet, ulterior primar al capitalei albaneze, Tirana. Rama a condus guverne calificate drept corupte de către Transparency International, Voice of America și Bild – care a și publicat înregistrări din care reieșea că cei din guvern ar fi implicați în operațiuni de spălare de bani și în cumpărare de voturi.

Nu întâmplător, președintele Ilir Meta, în opoziție cu Rama, a cerut populației „să pună mâna pe furci” în cazul în care Edi Rama va încerca să fure din nou voturi. Președintele a calificat drept „regim cleptocratic” ultimul mandat al premierului Rama, acesta fiind gratulat și cu epitetul de „gangster”.

Ilir Meta nu s-a ferit de vorbe nici în privința celor de la Washington D.C. despre care a declarat că ar urmări să îl ucidă! Ambasada i-a recomandat „să reducă volumul” acestor acuzații. Americanii „au sprijinit” și în Albania așa-zisa „luptă împotriva corupției” și modificarea legislației în acord cu valorile „liberale” de astăzi și se implică în politica internă cu mai mare aplomb decât o fac în România.

Președintele Meta este căsătorit cu Monika Kryemadhi, cea care conduce Mișcarea Socialistă pentru Integrare, partid aflat în opoziție, președintele fiind el însuși un fost socialist și fost prim-ministru al Albaniei, cum și fost deținător al portofoliului Externelor. Meta este considerat un personaj pozitiv, care militează constant pentru bunele relații în regiune și are o poziție favorabilă Israelului.

De partea cealaltă, Edi Rama este bun amic cu președintele turc Recep Tayyip Erdogan, nefiind așadar surprinzător faptul că libertatea presei nu este tocmai un concept îmbrățișat de premier.

Cu toate acestea, întorcând cu grație privirile în altă direcție când vine vorba despre corupție sau libertatea de expresie, propaganda oficială numește alegerile ca fiind „cruciale” pentru parcursul european al Albaniei, iar Edi Rama este considerat favorit, în timp ce contracandidatul său, Lulzim Basha, liderul Partidului Democrat, de centru-dreapta, care militează pentru reducerea impozitelor, salarii mai mari pentru albanezi, mai mult ajutor social, este descris ca fiind contrar intereselor Albaniei privind aderarea la structurile europene.

Albania, cu o sărăcie în creștere și având 18% din populație în stare de sărăcie acută, cu un șomaj de 15%, are o emigrație de consistentă, însă  97% dintre albanezi privesc plini de speranță către UE, fiind națiunea cea mai pro-europeană de pe planetă! Astfel că, nici un lider nu poate să omită să vorbească despre integrare, dar există serioase temeri că integrarea propriu-zisă este privită de liderii politici ca un obiectiv suficient de îndepărtat, numai bun pentru a fi păstrat doar în discursurile politice.