Alegeri în Germania. Friedrich Merz, liderul Uniunii Creștin-Democrate, favorit să devină următorul cancelar al Germaniei

Alegătorii germanii votează astăzi în scrutinul pentru desemnarea membrilor parlamentului federal, în care opoziția conservatoare este creditată cu prima șansă, după o campanie electorală marcată de revenirea la putere a lui Donald Trump și dominată de ascensiunea extremei drepte, informează Agerpres.

• Oana Gheorghiu anunță care sunt primele companii de stat ce vor fi restructurate, lichidate…vândute. PSD: Atentat la siguranța națională a statului român
• Ficțiunea sancțiunilor: Europa continuă să cumpere gaz rusesc
• Inflație fără precedent de interviuri ale judecătorilor CCR. Oare ce îi sperie?
• Ilie Bolojan pune presiune pe români. Guvernul a adoptat o nouă măsură menită să-i facă de râs public
• Procurorul Emilian Eva încearcă să scape de condamnarea pentru luare de mită

Peste 59 de milioane de alegători sunt așteptați să își exprime votul până la ora locală 18:00 (17:00 GMT) pentru a-și alege parlamentarii. Primele sondaje la ieșirea de la urne vor fi publicate la scurt timp după încheierea votului.

Recesiunea economică și amenințarea unui război comercial cu Washingtonul, punerea sub semnul întrebării a legăturii transatlantice și a „umbrelei” americane pe care Berlinul conta pentru a-și asigura securitatea: „destinul” Germaniei se află în joc, a declarat sâmbătă politicianul conservator Friedrich Merz, liderul Uniunii Creștin-Democrate (CDU), favorit să devină următorul cancelar al Germaniei după alegerile parlamentare.

Ultimele sondaje arată că blocul conservator format din Uniunea Creștin-Democrată (CDU) și aliatul său bavarez tradițional, uniunea creștin-Socială (CSU), ar obține îi jur de 30% din intențiile de vot.

Partidul de extremă dreapta „Alternativa pentru Germania” (AfD) poate spera la cel puțin 20% din voturi, de două ori mai mult decât în 2021 și la un rezultat record.

Pe poziția a treia s-ar plasa Partidul Social-Democrat (SPD), al cancelarului în exercițiu Olaf Scholz, cu 15% din preferințele electoratului german.

Partidul anti-migrație și pro-rus AfD și-a impus temele de campanie, în urma mai multor atacuri sângeroase comise de străini pe teritoriul țării.

Ultimul astfel de atac a avut loc vineri seara. Un tânăr refugiat sirian este suspectat că a rănit grav un turist cu un cuțit la Memorialul Holocaustului din Berlin. El a vrut să „ucidă evrei”, potrivit justiției.

AfD a beneficiat, de asemenea, de sprijinul puternic al anturajului președintelui american Donald Trump.

Consilierul lui Trump, Elon Musk, cel mai bogat om din lume, nu a pregetat niciun efort pentru a o promova pe platforma sa X pe lidera AfD, Alice Weidel, candidata la funcția de cancelar din partea formațiunii de extremă dreapta.

„AfD!” a postat din nou Musk în noaptea de sâmbătă spre duminică, într-un mesaj însoțit de steaguri germane.

Alegerile parlamentare anticipate au loc în ajunul împlinirii a trei ani de la invazia Rusiei în Ucraina, primită ca o undă de șoc în Germania. Conflictul a întrerupt aprovizionarea țării cu gaze rusești, iar Germania a primit peste un milion de refugiați ucraineni.

Pe lângă perspectiva obținerii păcii în Ucraina fără participarea Kievului și a europenilor, Germania se teme de impactul asupra economiei sale al creșterii taxelor vamale anunțate de Donald Trump.

Întrebat despre alegerile din Germania, președintele american a răspuns cu dezinvoltură urându-i „noroc” aliatului istoric al Statelor Unite, care are „propriile probleme”.

Discursul de la Munchen al vicepreședintelui american JD Vance, care a îndemnat partidele tradiționale germane să pună capăt refuzului lor de a guverna alături de extrema dreaptă, a adâncit și mai mult ruptura dintre Washington și Berlin.

„Chiar și fără americani, locul nostru rămâne în centrul Europei”, a declarat vineri Friedrich Merz.

Un „mandat puternic din partea alegătorilor” va permite Germaniei „să-și asume un rol de lider” în Europa, a promis el.