Antreprenorii autohtoni: Intervenția FMI în România nu este benefică pentru mediul de afaceri

FMI încetinește adoptarea reformelor structurale

Cea mai importantă problemă sesizată de către aceștia este că Guvernul folosește banii împrumutați de la FMI și amână implementarea reformelor structurale care ne-ar putea ajuta să ne susținem din surse proprii. Antreprenorii apreciază însă că reprezentanții FMI încearcă să impună managementul privat companiilor de stat pentru a diminua corupția și pentru a genera o mai bună administrare a acestora astfel încât să fie productive.

Cristian Păun, Conf. Univ., Facultatea de Relații Economice Internaționale, ASE București, a declarat pentru Q Magazine că nu este de acord cu măsurile pe care FMI le implementează în România. Acesta a susținut că injectarea economiei cu bani din afară nu poate avea efecte bune asupra țării noastre.

”Prezența instituțiilor cu bani aduși din afară, cum este FMI, nu au un efect bun asupra statelor slabe. Mai mult accentuează dependența acestora de instituțiile respective. Noi, în România, am agresat economia care conta. Împrumutul de la FMI n-a făcut decât să accentueze criza și mai mult. Trebuie să ne gândim și la faptul că, la un moment dat, acești bani vor trebui dați înapoi”, a declarat Cristian Păun.

El a mai adăugat că banii împrumutați de la FMI servesc drept umbrelă Guvernului care se încăpățânează să nu implementeze reformele structurale care ne-ar ajuta să ne susținem din fonduri proprii.

”Problema este că aceste împrumuturi de la FMI, nu vin pentru sectorul privat, vin pentru banca centrală. Acești bani vin practic pentru stat, nu pentru economia privată. Acești bani nu creează locuri de muncă, nu creează afaceri noi. Ei salvează guvernul cu un minim pachet de reforme. Guvernul folosește acești bani de la FMI în loc să implementeze reformele structurale care ne-ar putea asigura anumite venituri. Greșeala s-a făcut în momentul în care s-a făcut evaluarea inițială și nu s-a luat în considerare că ar mai fi existat și alte metode să ne susținem”, a spus Cristian Păun.

Fondul nu face decât să se asigure că va primi banii înapoi

Marius Ghenea, Director Executiv Flamengo Computers, consideră că FMI nu face nimic pentru prosperitatea României sau pentru dezvoltarea mediului de afaceri. Toate măsurile impuse în România sunt, în opinia antreprenorului, niște decizii menite să asigure restituirea banilor împrumutați.
”Măsurile solicitate de FMI României sunt practic niște condiții prin care FMI încearcă să își securizeze rambursarea împrumuturilor acordate țării noastre, nimic mai mult și nimic mai puțin. Deci FMI nu are în vedere nici creșterea nivelului de trai al românilor, nici prosperitatea firmelor din România, așa cum s-a observat din încurajarea unor măsuri de austeritate greșit gândite și greșit implementate de guvernele anterioare. Multe dintre ele nu au făcut decât să adâncească, de fapt, criza economică în România, dar au rezolvat problemele FMI cu privire la menținerea unui echilibru macroeconomic (deficit bugetar, deficit de cont curent etc.) și financiar (cursul de schimb, rata dobânzilor etc.)”, a declarat Marius Ghenea.

Acesta a mai adăugat că nu a sesizat măsuri propuse de către FMI, care să stimuleze relansarea economică sau stimularea mediului de afaceri: ”Nu am văzut, în toată această perioadă, măsuri semnificative luate pentru stimularea afacerilor și pentru reluarea creșterii economice care să fi fost solicitate de FMI României. De fapt, până la recentele anunțuri ale guvernului Ponta cu privire la plata TVA la încasarea facturilor de către companiile mici, care chiar e o măsură stimulativă pentru agenții economici mici și foarte mici, eu nu am văzut măsuri reale, cu impact pozitiv, pentru mediul de afaceri”.

În opinia lui Marius Ghenea cele mai importante măsuri pe care Guvernul ar trebui să le ia în acest moment pentru dezvoltarea mediului de afaceri ar fi următoarele: încurajarea investițiilor (nu doar cele străine ci și cele românești), prin stimulente fiscale în funcție de tipul și nivelul investiției, stoparea creșterii nivelului evaziunii fiscale, scăderea TVA-ului la alimente. Acesta recunoaște că măsura privind plata TVA-ului la încasarea facturii este deja o măsură foarte bună, dacă va fi aplicata rapid și coerent.

Ca și Cristian Păun, Marius Ghenea consideră că dacă guvernele României din ultimii ani, începând cu 2008, ar fi văzut corect semnalele crizei economice și dacă ar fi luat de la început măsurile corecte și la timp, nici nu ar fi fost neapărat nevoie de un împrumut FMI.

” România este în continuare una dintre țările cu cea mai mică datorie publică din UE ca procent din PIB, mult sub majoritatea țărilor din vestul Europei și chiar a celor din Europa Centrală, acest nivel scăzut al datoriei ar trebui să fie un atu pentru statul român, dacă ar fi fost luate măsuri economice corecte, la timp. Dar când de la vârful statului veneau în 2008-2009 semnale contradictorii ba că nu e criză, ba că e criză, ba că nu avem nevoie de FMI, ba că avem nevoie, devine clar, în retrospect, ce lipsă de strategie și ce conducere haotică am avut în toată această perioadă de criză, situație în care, într-adevăr, împrumutul FMI a devenit necesar, dar numai din cauza incompetenței autorităților române, care nu au reușit să rezolve problema prin resurse proprii”, a menționat Ghenea.

Mai mult, acesta a menționat că circuitul creditului FMI a fost unul cel puțin bizar și perdant pentru noi, românii, dar care a îngroșat conturile băncilor comerciale străine din România, deoarece statul român s-a împrumutat în continuare din bănci, la dobânzi foarte mari, și nu din tranșele FMI care aveau dobânzi mult mai rezonabile.

Privatizarea companiilor de stat, o bilă albă

Există și antreprenori care consideră intervenția FMI în România ca fiind benefică. De exemplu, Dan Bărbulescu,  administrator independent în CA-urile Oil Terminal, Air Liquide Ductil și fondator al start-up-ului virtualcards.ro, a declarat pentru Q Magazine că FMI a luat decizii importante pentru mediul de afaceri din România, cum ar fi OUG 19/2011 privind managementul companiilor de stat. Guvernul a aprobat această ordonanță de urgență la sfârșitul lui 2011 asumându-și astfel transparentizarea conducerii companiilor de stat cu afaceri mai mari de 10 miliarde de euro, care aveau profituri foarte mii pentru că erau administrate ineficient.
”Cea mai importantă măsură pe care a luat-o FMI este ordonanța 109/2011 privind managementul companiilor de stat. Prin intermediul acesteia FMI aduce guvernanța corporativă la companiile de stat. Problema este că nici fostele guverne, nici actualul guvern nu se grăbesc să o aplice. Au preferat să numească tot consilieri locali ca Directori Generali”, a declarat Dan Bărbulescu.
În opinia lui, intervenția FMI în România este benefică pentru mediul de afaceri, acesta asociind FMI-ul cu un ”polițist” care are grijă de buna funcționare a țării. În ceea ce privește plata integrală a datoriei către FMI și susținerea din surse proprii, Dan Bărbulescu a susținut că nu ne putem despărți de FMI până la sfârșitul crizei zonei euro.
”Cred că după ce trece criza euro ne putem debarasa de orice alte protecții, dar nu cred că trebuie să ne debarasăm de acest ”polițist”. Să zicem că FMI este un polițist. Nu avem de ce să vrem să ne debarasăm de cineva care vrea să ne facă bine”, a încheiat Dan Bărbulescu.