Antreprenorii români nu au încredere în implementarea ”modelului suedez” în România. Află aici de ce

Principalele măsuri care ar urma să fie implementate se referă la creșterea impozitului în funcție de numărul proprietăților precum și remunerarea cetățenilor care oferă informații Fiscului despre vecini sau oameni de afaceri care fraudează statul. Vezi mai jos ce cred antreprenorii români despre noul sistem de taxare și cât de ușor poate fi implementat în România.

Secretarul de stat în Ministerul Finanțelor Publice, Liviu Voinea, a declarat că urmează să plece în Suedia peste două săptămâni pentru a studia modelul suedez de taxare, normele privind TVA la încasare, măsurile de stimulare a încadrării în muncă a tinerilor şi persoanelor de peste 55 de ani și felul în care acesta poate fi aplicat în România.
“La reforma proprietăţii ne interesează în primul rând să reducem excepţiile, de fapt şi la impozitarea proprietăţilor, şi la venituri şi profit, şi la TVA. Începem cu proprietatea şi vedem pe urmă”, a declarat Voinea.
Deşi sistemul de impozitare a proprietăţii a fost modificat de mai multe ori în ultimii ani, veniturile colectate la buget din această sursă rămân încă reduse, a adăugat acesta.
“Cred că reforma proprietăţii este foarte importantă. Noi colectăm 0,7% din PIB, pe când Polonia colectează 1,1% din PIB, iar media europeană este undeva la 3%. Sunt prea multe exceptări în România”, a mai spus oficialul MFP.
Antreprenorii români sunt neîncrezători
Majoritatea sunt optimiști în ceea ce privește reformarea sistemului de taxare, dar sunt neîncrezători în ceea ce privește implementarea acestuia în România. Principala problemă semnalată este gradul ridicat al corupției.
Ion Micula, proprietarul European Drinks a declarat pentru Q Magazine că propunerea implementării acestui sistem în România este, de fapt, un fel de a distrage atenția de la adevăratele nereguli care se întâmplă în spatele sistemului fiscal din România. Omul de afaceri este de părere că gradul ridicat de corupție și lipsa de transparență vor fi întotdeauna găurile prin care se vor scurge banii publici în buzunarele celor care sunt la putere.

“Părerea mea e că e o prostie, din moment ce la noi există piața neagră de alcool de 90% și la alimente de 45%. Asta e o glumă ca să distragă atenția. În Suedia, 99% din tranzacții se fac pe cărți de credit. Pentru că sistemul acesta e mai ușor de controlat. La noi, cum ai fost într-o funcție la stat, ai de toate și nu există o justificare a îmbogățirii rapide. Modelul suedez e bun, are eficiență, dar se bazează pe un anumit grad de transparență”, a spus Ion Micula.
Dan Bărbulescu, administrator independent în CA-urile Oil Terminal și Air Liquide Ductil și fondator al start-up-ului virtualcards.ro a spus pentru Q Magazine că noul sistem de impozitare ar putea fi interesant pentru România mai ales din perspectiva stimulării financiare a persoanelor fizice de către Fisc pentru denunțarea fraudelor. În viziunea lui, această măsură ar putea să reducă numărul celor care comit fraude.

”În ceea ce privește propunerile făcute de către Guvern, mi se pare mai interesantă cea cu bonusul pentru agenții de integritate. În primul rând hoții vor fi mult mai puțin motivați să fure. Dacă se lua această măsură acum 10 ani am fi avut alt PIB pe cap de locuitor”, a declarat Dan Bărbulescu.
Calin Fusu, proprietarul grupului Neogen este optimist în ceea ce privește noul sistem de impozitare. În opinia lui oamenii ”cu mulți bani” își pot optimiza impozitele foarte ușor astfel încât să nu plătească foarte multe taxe la stat.

”Nu mă deranjează chiar atât de mult. Sper să se aplice același procent indiferent de sumă. În principiu, oamenii cu mulți bani reușesc să-și optimizeze impozitele. Chiar dacă au mai multe proprietăți, le trec pe firmă, găsesc o soluție” a spus Călin Fusu.
Octavian Bădescu, Managing Director SameDay Courier a declarat pentru Q Magazine că modelul suedez ar putea aduce, într-adevăr, mai mulți bani la buget dacă ar fi implementat corect.

”Eu nu sunt un om de stânga, însă impozitul pe proprietate este foarte mic și excepțiile îl ciuntesc și mai mult. În plus, acest impozit nu se aplică la valoarea de circulație, ci la niște grile notariale care subevaluează. Nu este normal ca un om, cu casă de peste 200 mp și gradină de 500 mp să plătească un impozit anual mai mic de 100 euro. Un 1 % anual pe valoarea de circulație a proprietății mi se pare în regulă. Asta înseamnă că în 20 de ani plătesc practic cu 20 % mai mult deținerea. Nu e anormal și, într-adevăr, coroborat cu eliminarea excepțiilor, ar crește semnificativ încasările bugetare cu 1-2 miliarde Euro anual”, a explicat Octavian Bădescu.
Acesta a mai menționat că impozitarea adecvată a terenurilor agricole, a valorilor imobiliare ar putea „debloca piața”. De asemenea, Octavian Bădescu militează și pentru reducerea cheltuielilor de funcționare ale statului, care ar conduce într-adevăr la efecte vizibile ale implementării modelului suedez în România.
”Acum nu te costă nimic să ții un teren nelucrat sau să ai o casă mare și 3 lei in buzunar. Implicit ar mai scădea prețurile. Cred cu tărie că preocuparea statului ar trebui orientată mai întâi și cu precădere către reducerea propriilor cheltuieli de funcționare. Acolo e de fapt problema și orice demers de impozitare suplimentară neînsoțit de eforturi vizibile orientate către eficientizare fac ca demersurile statului să fie lipsite de credibilitatea necesară unei abordări serioase și responsabile”, a încheiat Octavian Bădescu.
 Monica Tatoiu, Managing Director Alta Cosmetics este și ea neîncrezătoare în ceea ce priveşte modalitatea de implementare a modelului suedez în România. Aceasta a precizat că un astfel de sistem de taxare ar funcționa doar în condițiile în care funcționează și în Suedia: nivel scăzut de corupție și transparență maximă.

”Modelul suedez este cel mai socialist, dar s-a dovedit a fi ineficient. Singura problemă, în România, este să stopăm corupția. Mai întâi să aducem nivelul de corupție la nivelul din Suedia și apoi să implementăm modelul lor de taxe. Nu punem carul înaintea boilor. Eu sunt dispusă să dau statului român atâta timp cât căldarea nu are găuri” a spus Monica Tatoiu pentru Q Magazine.

Ce presupune ”modelul suedez”?
Cea mai scurtă definiție a „modelului suedez” este: încercare de a crea egalitatea și creșterea economică prin combinarea solidarității politicii salariale unioniste (union wage policy) cu politicile guvernamentale intervenționiste atât pe piața muncii, cât și pe cea de capital.

Cel care a definit valorile social-democrației suedeze este, Ernst Wigforss, unul dintre cei mai influenți teoreticieni secolului al XX-lea. Ministru de Finanțe al Suediei din 1932 până în 1949, politica lui combina trei factori importanți: revizuirea marxismului, idealurile social-democrate si teorii pentru atingerea scopurilor social-democrate prin utilizarea mecanismelor statale.

Pentru el valorile de bază ale socialismului erau: egalitatea, cooperarea și solidaritatea, factori care promovau socialismul ca moral şi superior societății capitaliste. Metodele propuse de Wigforss erau: controlul social al investițiilor si susținerea unui „stat al bunăstării”. În viziunea sa, investițiile erau concentrate în mâinile câtorva persoane private. În consecință, el a susținut utilizarea statului pentru a preveni investițiile private peste graniță – politică pe care Suedia avea s-o pună în practică în viitorul nu foarte îndepărtat pentru a stimula investițiile în industria internă.

Ideea de bază a acestui „model” era aceea că, prin implementarea dictonului „salariu egal la muncă egală” în toate sectoarele de activitate, era posibilă nu numai promovarea idealurilor egalitariste ale mișcării sindicale, dar asigurarea unei  modernizări a economiei prin forțarea companiilor ineficiente ori să raționalizeze ori să se închidă, în timp ce simultan se asigura expansiunea firmelor eficiente.

Între anii 1950-1970, „anii de aur” ai „modelului suedez” și ai social-democrației suedeze, ţara a reușit să țină șomajul sub 2%. În numai 5 ani (1960-1965), diferențele salariale dintre femei și bărbați, care erau de 25%, au fost reduse la 0%!
În prezent, Suedia a redus si cuantumul și numărul taxelor, pentru a ieși din recesiune, în vreme ce în România autoritățile sunt încă obsedate de majorarea ponderii în PIB a veniturilor bugetare. Consiliul Fiscal a atras atenția că România are una dintre cele mai mici ponderi în PIB ale veniturilor bugetare. Acestea au reprezentat, anul trecut, doar 32,5%, față de o medie comunitară de 44,6%.

În ceea ce-i privește pe ceilalți estici, membri UE, veniturile bugetare se situează la 52,9% din PIB în Ungaria, urmată de Slovenia – 44,5%, Cehia – 40,3%, Estonia – 39,2%, Polonia – 38,5%, Letonia – 35,6%, Bulgaria – 33,1%, Slovacia – 32,6% și Lituania – 32%. Însă media de aproape 45% din UE-27 e „urcată” de țările care transferă către bugetul statului cea mai mare parte a valorii adăugate: Austria – 50,5%, Franța – 50,7%, Suedia – 51,4%.