Artişti vizuali români pe simezele europene

Institutul Cultural Român de la Lisabona a inaugurat astăzi, 6 octombrie, expoziția Azulejo, în viziunea artiștilor români, alcătuită din lucrări de pictură, grafică, sculptură, ceramică și fotografie, ale unor artiști români consacrați sau în curs de afirmare.

Prin intermediul acestei expoziții, organizatorii propun publicului portughez (după modelul inaugurat în 2014 prin care s-a realizat expoziţia Măştile poetului – omagiu pentru Fernando Pessoa) un nou dialog între cele două culturi de la extremele latinităţii. De această dată, un element aparţinând patrimoniului istoric, fundamental pentru înţelegerea fenomenului artistic portughez, este revizitat de artiştii români într-o manieră contemporană, la care vor adăuga propriile viziuni şi sensibilităţi. Pe simeze se vor afla mai mult de 90 de lucrări în tehnici foarte diverse, propuse de 70 de plasticieni din toate domeniile artistice. Vernisajul va avea loc în prezența Corinei Duma, curatoarea expoziției și a lui Alexandre Nobre Pais, curator la Museu Nacional do Azulejo și istoric de artă portughez, care va realiza o vizită ghidată a expoziției.

Andreea Floreanu, The Path

Azulejo, tema propusă ca prilej de reflecție plastică în cadrul acestei expoziții, este un cuvânt portughez de origine arabă, care denumește placa de ceramică decorată (iar nu cum greșit se crede, potrivit unei etimologii la îndemână, culoarea albastră, pornind de la faptul că majoritatea ceramicilor decorative lusitane sunt predominant albastre și că, în portugheză, azul înseamnă chiar albastru). Intrat în spațiul culturii portugheze la sfârșitul secolului al XV-lea, pe filieră spaniolă și arabă, azulejo desemnează o piesă de ceramică subțire, în general pătrată, una din fețe fiind emailată, rezultată în urma coacerii unei substanțe pe bază de smalț, care devine impermeabilă și strălucitoare. Această față poate fi mono sau policromă, netedă sau în relief. Deși utilizarea faianței decorative în arhitectura exterioară și interioară a locuinței este comună în tradiția mai multor țări (Italia, Spania, Maroc, Tunisia, Iran, Olanda etc), în Portugalia arta azulejos s-a dezvoltat într-o formă aparte de expresie artistică și este, lucru important de notat, o artă încă vie, deosebit de prețuită. De la așa-numitele Figuras de convite (o signaletică sui-generis, care indica, prin model plastic, nu numai traseele de urmat prin palate, ci și ultimele repere în materie de modă) la Cartelas (desene înșirate aidoma benzilor desenate de azi), azulejo a fost prezent în arta Portugaliei timp de mai bine de jumătate de mileniu.

Mirela Hagiu, Azulejo românesc

Corina Gabriela Duma este designer grafic și lucrează în București. A studiat grafica la Universitatea Națională de Arte din București, unde, din 2009, predă ca lector asociat la departamentul de Design al FADD. Din 2014 este doctor în arte vizuale. Semnează conceptul grafic al revistelor: ARTA (serie nouă) a Uniunii Artiștilor Plastici din România și igloo. habitat & arhitectură.

Alexandre Nobre Pais deține un doctorat în Arte Decorative la Universitatea Catolică din Portugalia (2012), cu o disertație pe tema faianţei portugheze de la sfârșitul secolului al XVI-lea până în prima jumătate a secolului al XVIII-lea. Experiența sa profesională este asociată cu Museu Nacional do Azulejo (15 ani), cu Institutul José de Figueiredo (5 ani) și cu Palácio Nacional da Pena (7 ani). A publicat o serie de cărți și articole pe tema domeniului său de specialitate (azulejo şi sculptura în teracotă) și a participat la diferite conferințe în Portugalia și în străinătate, printre care amintim Marea Britanie, Germania, Croația, Egipt, Canada, Brazilia, Chile, Peru și Maroc.

Expoziția va putea fi vizitată până pe data de 31 octombrie.

Ultramarinul la Accademia di Romania in Roma

Luni, 10 octombrie, va avea loc vernisajul expoziției de pictură și sculptură Istoria ultramarinului, alcătuită din lucrările artiștilor români Sofia Fränkl (pictor) și Bogdan Severin Hojbota (sculptor).

«Ultramarinul a jucat de-a lungul timpului un rol foarte important în arta plastică. Această culoare fiind foarte scumpă, era folosită de către artiştii din perioada de sfârșit de Ev Mediu în special în pictura sacră, comandată de biserică, pentru ca apoi, în epoca Renașterii să apară în portretele comandate de familiile celor înstăriţi. Despre apariția și evoluția utilizării acestei culori aș dori să “povestesc” în lucrările mele de grafică si pictură.

În acest context, lucrările de sculptură ale artistului Bogdan Severin Hojbota, Profesor Dr. la Academia de Arte Vizuale, București sugerează, într-un dialog subtil între “concret” și “aparențe”, vibrația valurilor unor ape limpezi și/sau a cerului senin ca simboluri ale albastrului pur», explică Sofia Fränkl.

Expoziţia va fi deschisă în perioada 10-23 octombrie 2016

Expoziţia de fotografii „Bumbata” a lui Cosmin Bumbuţ la Berlin

Expoziţia are loc în cadrul festivalului de fotografie EMOP Berlin – European Month Of Photography 2016.

Expoziţia Bumbata, care înseamnă penitenciar în argoul prizonierilor, conţine o serie de fotografii realizate de Cosmin Bumbuţ între anii 2005 şi 2008 în Penitenciarul Aiud. Fotografiile ilustrează detalii din viaţa de zi cu zi a deţinuţilor, precum şi texte scrise de aceştia – scrisori, jurnale, poezii, articole din revista închisorii.

În cei patru ani petrecuţi la Aiud, autorul a realizat în jur de 15.000 de imagini, în celule, la bibliotecă, în sala de sport, la cercul de goblen sau în timpul orelor de muncă, scriind poezii sau arătându-şi tatuajele, la camera intimă, alături de soţiile lor, la Comisia de eliberare condiţionată sau în ultimele momente dinaintea eliberării. „Apropierea de ei m-a ajutat să îi pot fotografia cu sinceritate, fără exagerări, fără să îi transform în monştri sau în victime, ci aşa cum sunt ei, băşcălioşi, ostentativi, nostalgici sau evlavioşi“, spune Cosmin Bumbuţ.

O primă selecţie de fotografii a fost prezentată în 2007, la Institutul Cultural Român din Madrid, iar în 2013 a apărut albumul Bumbata, care a câştigat Premiul pentru carte-obiect la Concursul Naţional de Design (2013) și Premiul pentru Cea mai frumoasă carte ilustrată la Gala Bun de Tipar 2014. Proiectul va fi prezentat în Germania, pentru prima dată, în cadrul festivalului EMOP Berlin, fiind selecţionat, în urma unui concurs organizat public de festival, de un juriu format din următorii membri: Matthias Harder, muzeograf, Fundația Newton Helmut, Berlin; Thomas Licek, Managing Director al Vienna EMOP; Ute Mahler, fotograf, Berlin, Hamburg; Katharina Sieverding, fotograf, Düsseldorf; Frank Von Wagner, curator independent, Berlin, Președinte al Juriului.

Festivalul EMOP Berlin este cel mai mare festival german de fotografie, fiind organizat o dată la doi ani de Kulturprojekte Berlin GmbH în colaborare cu muzee, instituții culturale, galerii, ambasade, spații de proiect și școli de fotografie din Berlin și Potsdam. EMOP Berlin este membru al proiectului european EMOP (European Month Of Photography), care include festivalurile de fotografie din Bratislava, Budapesta, Ljubljana, Luxemburg, Paris, Viena şi Atena.

Cosmin Bumbuț (născut 1968, România) a absolvit Facultatea de Jurnalism în 1993 şi Academia de Teatru şi Film, secţia Imagine de film şi TV, în 1997, lucrând ca fotograf de modă şi publicitate timp de 16 ani. La vârsta de 40 de ani, Bumbuţ a devenit interesat de comunitățile marginale, a publicat albumul Bumbata ( 2013) și un album despre viața de zi cu zi în Cuba , Cuba continuă ( 2012). În decembrie 2013 s-a mutat într -un motorhome și a început să documenteze proiecte despre comunitățile de romi și închisori din România. Premii şi burse obţinute: 2015 Architecture Photographer of the Year, Sony World Photography Awards, 2015 Bursa BRD / educație formală, 2015 Bursa Viitor la purtător, 2013/2014 Rosalynn Carter Fellowship for Mental Health Journalism, 2012 Cea mai buna imagine / film de scurt metraj.

Expoziţia “ReRe. Overriding Design with Art and Vice-Versa”, la Vienna Design Week 2016

Vienna Design Week este unul dintre cele mai prestigioase festivaluri de design din Europa şi aduce laolaltă atât specialişti din domeniu precum şi public larg, invitat să descopere şi în acest an peste 150 de evenimente: expoziţii, workshop-uri, proiecte participative, conferinţe şi tururi ghidate. Festivalul se remarcă prin caracterul său inovator, design-ul contemporan fiind abordat într-o manieră interdisciplinară. Sunt prezentate proiecte naţionale şi internaţionale din domeniile: arhitectură, design grafic, de produs, industrial şi design social. De asemenea, festivalul creează o platformă de dialog între reprezentanţii industriei creative şi artiştii participanţi.

O altă componentă importantă a festivalului o reprezintă axarea pe cooperarea cu reprezentanţi ai industriei creative din Europa Centrală şi de Est. Anul acesta sunt prezentate proiecte de design din trei ţări reprezentate în clusterul EUNIC Austria: România, Cehia şi Slovacia. Organizatorii au ales Cehia ca ţară invitată de onoare a ediției 2016. EUNIC Austria reuneşte 27 de institute culturale şi ambasade care dezvoltă proiecte comune, cu rolul de a promova înţelegerea şi diversitatea culturală europeană în societate. Începând din luna septembrie 2016, preşedinţia EUNIC Austria a fost preluată de Institutul Cultural Român de la Viena.

În cadrul celei de-a zecea ediţii a festivalului Vienna Design Week, Institutul Cultural Român de la Viena prezintă la sediul său, în perioada 30 septembrie – 9 octombrie, proiectul ReRe. Overriding Design with Art and Vice-Versa. Conceptul și selecția artiștilor aparţin curatorilor Roxana Gibescu şi Mihai Zgondoiu. Expoziţia cuprinde prezentări susţinute de cei doi curatori despre lucrările incluse în proiect. ReRe. Overriding Design with Art and Vice-Versa aduce în prim-plan un concept expozițional ce reuneşte mai mulți artiști și designeri activi în România, fie în muzee și în galerii de artă sau la târgurile internaționale de design. Artiştii participanţi sunt: Vlad Berte, Cătălin Burcea, Ciprian Ciuclea, Arantxa Etcheverria, Cosmin Haiaș, Adelina Ivan, Cosmin Paulescu, Patricia Teodorescu, Imaculatura & Vika Tonu și Mihai Zgondoiu. În contextul Centenarului DADA, proiectul ReRe oferă un prilej de interogare asupra multi- și intra-disciplinarității spre care se îndreaptă toate formele artistice.

„ReRe. Overriding Design with Art and Vice-Versa prezintă lucrările unor artiști și designeri români contemporani ce se află la granița dintre cele două medii. Fie că este un artist ce abordează design-ul sau un designer cu preocupări artistice, obiectele rezultate transgresează mediul celuilalt. Aceste suprapuneri generează un tip de obiect artistic hibrid, experimental și de nișă, care nu declanșează o contradicție, ci oferă un potențial pentru re-contextualizare, re-formulare și re-gândire a imaginii.

Arta și Design-ul au aceeași origine, dar dacă design-ul este perceput ca având o aplicabilitate determinantă, arta este percepută ca fiind doar estetică, în ciuda faptului că își propune să pătrundă critic în mecanismele fine ale oricărui aspect al vieții. Intersecția lor, prin această dublă perspectivă de la marginea celeilalte discipline, poate produce obiecte relevante, riguroase, semnificative și vizionare, forme estetice și non-estetice desprinse din ready made-urile lui Marcel Duchamp”, afirmă Roxana Gibescu şi Mihai Zgondoiu.

Roxana Gibescu (n. 1985) este curator la Centrul de artă contemporană Tranzit.ro/București. Între 2010-2012 a fost coordonator de proiecte culturale la Institutul Cultural Român din Londra, iar din 2013 curatoriază expoziții de artă contemporană, cea mai recentă fiind expoziția André Cadere. Documente conceptuale 1972-1978, prezentată la Fundația Triade din Timișoara, parte din Bienala Timișoara Art Encounters din 2015. Între 2013 şi 2016 a curatoriat expoziții și programe expoziționale la Galeria Galateca. Din 2013 îşi pregătește doctoratul la Centrul de Excelență în Studiul Imaginii (Universitatea București) cu tema Memorie românească la artiști români stabiliți în Paris: André Cadere, Lizica Codreanu, Dumitru Țepeneag, pentru care în anul 2015 a făcut cercetare timp de un semestru la Şcoala Doctorală a Universităţii Sorbonne 1 din Paris.

Mihai Zgondoiu (n. 1982) este artist vizual, asist. univ. drd. la Universitatea Națională de Arte din București, Facultatea de Arte Decorative și Design, departamentul Design (din 2014), iniţiator şi coordonator al galeriei Atelier 030202 – spațiu de artă contemporană din București (decembrie 2009 până în prezent), inițiator și curator al galeriei geamMAT a Muzeului de Artă din Timișoara (2012-2014), co-curator Atelier în tranziție (2009-2013), Graphic Designer la Teatrul de Comedie din București (2005-până în prezent). Membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România (din 2005). Oscilează cu lejeritate între experimental și tradițional, arta sa abordând o arie largă de genuri și tehnici artistice de la desen, colaj și gravură la new media, video-instalații, performance și artă urbană.