Astă-seară, Noaptea albă a filmului românesc

Din centrul Bucureștiului până în Ferentari: 1 noapte, 10 locații, 40 de filme.

Pe 16 septembrie, Bucureștiul vede filme românești. Într-o singură noapte, în 10 locații – săli de cinema, parcuri sau locuri neconvenționale, spectatorii vor putea urmări nu mai puțin de 40 de filme de ficțiune și documentare de lung și scurt metraj, în proiecții speciale sau în avanpremieră. Intrarea este liberă. 

Noaptea Albă a Filmului Românesc va avea loc la Cinema Muzeul Țăranului, Cinema Elvire Popesco, Centrul Cultural Casa Artelor, Parcul Titan (Parcul Artelor), Parcul Crângași, J’ai Bistrot, Deschis Gastrobar, Unteatru, Make a Point și Clubul de Educație Alternativă (Ferentari). 

Maratonul cuprinde filme de ficțiune precum Sieranaveda (r. Cristi Puiu), propunerea României la Oscarul pentru Cel mai bun film străin, Două lozuri (r. Paul Negoescu), o comedie cu Dragoș Bucur, Dorian Boguță și Alexandru Papadopol proiectată în avanpremiera lansării din 7 octombrie, Ilegitim (r. Adrian Sitaru), Dincolo de calea ferată (r. Cătălin Mitulescu), București NonStop (r. Dan Chișu) sau Lumea e a mea (r. Nicolae Constantin Tănase). În avanpremieră, la Cinema Elvire Popesco, de la 1.00, va rula un film-surpriză, unul dintre cele mai așteptate din această toamnă.

Cum mi-am petrecut sfârșitul lumii

Pentru prima dată, proiectul se extinde în mai multe cartiere, inclusiv în Ferentari, la Clubul de Educație Alternativă (CEA), un spațiu deschis, creat de Fundația Policy Center for Roma and Minorities pentru copiii aflați în situații de risc din zonele de tip ghetou din Ferentari. Clubul este deschis tot anul, iar la activitățile zilnice participă în jur de 300 de copii. Proiecțiile vor avea loc la Școala 136 și Școala 147 din Ferentari. Aici, spectatorii vor urmări povești care le sunt familiare, cum e cea din Roboțelul de aur (r. Mihai Dragolea, Radu Mocanu), un documentar emoționant despre Steluța Duță, o boxeriță de 32 de ani, multiplă campioană, care se pregătește pentru ultimul campionat cu speranța că îi va aduce ceva ce n-a avut niciodată: o casă.

Chuck Norris vs. Communism

Alte două documentare despre lumea periferiilor vor rula în Parcul Crângași: Drumul spre succes (r. Andrei Teodorescu), lansat împreună cu albumul cu același titlu al lui Grasu XXL, și Youtube Bazaar (r. Dan Chișu), povestea inedită a vlogger-ului Bahoi. Printre cele cinci documentare din program se află și Cinema, Mon Amour (r. Alexandru Belc), despre lupta unui om de a ține în viață cinematograful pe care-l are în grijă, și Chuck Norris vs. Communism (r. Ilinca Călugăreanu), istoria captivantă a casetelor dublate de Irina Margareta Nistor care au circulat clandestin înainte de 1989.

16 povești scurte din selecția TIFF se pot savura în J’ai Bistrot și Deschis Gastrobar. Teatrul Unteatru va găzdui un program de scurtmetraje de Ovidiu Bose Paștina, comemorat la 10 ani de la dispariție, și proiecțiile tribut in memoriam Radu Beligan, Marin Moraru și Mircea Albulescu: După-amiaza unui torționar (r. Lucian Pintilie, 2001), Operațiunea Monstrul (r. Manole Marcus, 1976) și La capătul liniei (r. Dinu Tănase, 1982).

Radu Beligan şi Gheorghe Dinică în După-amiaza unui torționar

Cei care vor să (re)vadă începuturile Noului Cinema Românesc au în program patru filme care împlinesc un deceniu de la lansare, în secțiunea 10 ani de la premieră, la Make a Point și Cinema Muzeul Țăranului: Hârtia va fi albastră (r. Radu Muntean), Cum mi-am petrecut sfârșitul lumii (r. Cătălin Mitulescu), A fost sau n-a fost? (r. Corneliu Porumboiu), Legături bolnăvicioase (r. Tudor Giurgiu).

Trei dintre cei mai iubiți actori români, Radu Beligan, Marin Moraru și Mircea Albulescu, vor fi omagiați la Noaptea Albă a Filmului Românesc.

Pe marele actor Radu Beligan, care a încetat din viață în iulie anul acesta, la 97 de ani, publicul va avea ocazia să-l vadă în După-amiaza unui torționar (r. Lucian Pintilie, 2001), alături de Gheorghe Dinică, Ioana Ana Macaria, Coca Bloos și Dorina Chiriac. Beligan joacă rolul unui fost deţinut politic care, împreună cu o jurnalistă, se întâlnește cu un fost torționar pregătit să-şi mărturisească crimele. Filmul, inspirat de cartea „Drumul Damascului”, de Doina Jela, a fost prezentat în selecţia oficială a Festivalului de la Veneţia. Cel mai longeviv actor român, Beligan a fost celebrat pentru întreaga carieră la Gala Premiilor Gopo, în 2014.

Secvenţă din Două lozuri, regia Paul Negoescu

Marin Moraru are un rol memorabil în Operațiunea Monstrul (r. Manole Marcus, 1976), una dintre cele mai populare comedii românești din toate timpurile, cu peste 1,6 milioane de spectatori înainte de 1989. Un grup de cinci bărbaţi pleacă, fără ştirea nevestelor, într-o expediţie în Deltă, cu un ţel categoric: prinderea „monstrului”, un somn gigantic care ar fi mândria oricărui pescar din ţară. Doi dintre ceilalți aventurieri sunt Toma Caragiu și Octavian Cotescu. Regretatul actor Marin Moraru s-a stins pe 21 august, la 79 de ani. Anul trecut, a fost distins cu Premiul de Excelență la Festivalul Internațional de Film Transilvania.

Martin Moraru şi Octavian Cotescu în Operațiunea  Monstrul

Inconfundabil, Mircea Albulescu face unul dintre rolurile carierei lui în filmul La capătul liniei (r. Dinu Tănase, 1982). Doi bărbaţi eliberați din închisoare călătoresc împreună prin ţară, încercând să se reintegreze în societate. În distribuție: Dan Condurache, Ioana Crăciunescu, Paul Lavric. Pentru performanța sa, actorul a câștigat Premiul pentru interpretare masculină la Costinești, în 1983. După o carieră impresionantă, cu sute de roluri în cinema și teatru, Mircea Albulescu s-a stins în aprilie, anul acesta, la 81 de ani.

La 10 ani de la dispariția sa neașteptată, la doar 50 de ani, regizorul Ovidiu Bose Paștina va fi comemorat printr-o proiecție-tribut a câtorva dintre cele mai valoroase scurtmetraje ale sale: Arta apărării individuale, Atelier cu călăuza, Iar ca sentiment un cristal, Oameni care povestesc. Cineastul a absolvit Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică, a lucrat ca documentarist la Sahia Film şi a realizat scurtmetraje de ficţiune. A fost unul dintre primii regizori de spoturi publicitare după 1989, iar de la mijlocul anilor '90 a lucrat în televiziune.