Atenție la migranți! O nouă armă de vot în lume

Ceea ce acum pare oarecum îndepărtat, dar nu imposibil, se poate întâmpla. Migranții vor putea vota înainte de a obține cetățenia unui stat. România face primul pas spre această realitate.

Guvernul Dăncilă este al românilor sau al migranților?

Klaus Iohannis și  Guvernul României s-au pus de acord-deci se poate- să suținem, ca țară, Compactul Global pentru Migrație(CGM).

O delegație oficială va lua parte la Conferința interguvernamentală la nivel înalt de la Marrakesh, Maroc, în perioada 10-11 decembrie, unde se va susține acest Acord,inițiat sub egida ONU și unde vom prezenta o declarație națională.

Potrivit unui comunicat de presă remis de Administrația Prezidențială, în această declarație „se arată, printre altele, că,  CGM nu încurajează migrația și nu are în vedere crearea de noi drepturi, fiind un document care reunește un set de politici și bune practici în domeniu, de la care statele pot să se inspire pentru implementarea politicilor migraționale naționale.

De asemenea, se arată că CGM nu este un acord internațional cu valoare juridică obligatorie, fiind respectată suveranitatea națională a statelor de a decide propriile politici migraționale naționale și prerogativele de a reglementa migrația în cadrul jurisdicțiilor lor, în conformitate cu dreptul internațional. În plus, Compactul nu implică obligații financiare suplimentare pentru statele membre.”.

Deși, aparent, Compactul Global pentru Migrație vizează „crearea unui cadru de cooperare destinat îmbunătățirii guvernanței și a cooperării internaționale în materie de migrație legală, abordării uniformizate a provocărilor actuale asociate acestui fenomen, precum și consolidării contribuției migranţilor și a migrației la dezvoltarea durabilă.”, diplomații știu că acesta este primul pas către ceea ce poate deveni ulterior obligativitate.

Tabără de migranți pe teritoriul României, în satul Lunga, județul Timiș

România a participat timp de 18 luni, în baza unui mandat aprobat de  Prim-ministrul României, la toate etapele de negociere a Compactului Global pentru Migrație, pledând pentru adoptarea unui text echilibrat și susținând unitatea poziționării Uniunii Europene.

Printre obiectivele României au figurat susținerea unui text fără valoare juridică obligatorie, evitarea stabilirii obligațiilor financiare suplimentare obligatorii pentru statele membre, reflectarea corespunzătoare a principiului suveranității naționale, susținerea unor politici care să respecte drepturile și libertățile fundamentale ale omului, precum și reflectarea adecvată a diferențierii clare între migranţi legali și ilegali, precum și între migranţi și refugiați.

„Conform Memorandumului, decizia privind asumarea Compactului Global pentru Migrație ia în considerare atât interesele naționale ale României, precum și perspectiva preluării de către țara noastră a Președinției Consiliului Uniunii Europene și candidatura la un loc de membru nepermanent în Consiliul de Securitate al ONU.

Linia de acțiune a României este bazată pe solidaritate, angajament multilateral și necesitatea unui răspuns colectiv și o abordare cuprinzătoare faţă de provocările migrației. Totodată, este vizată combaterea efectelor negative generate de o migrație neregulată și negestionată, cum ar fi xenofobia, intoleranța și rasismul.”, se arată în același comunicat.

Și totuși, sunt câteva adevăruri pe care oficialii români omită să le spună.

Cum pot decide migranții conducătorii unui stat

Analist în comunitatea internațională de intelligence, H.D.Hartman, a explicat într-un articol publicat de Defence România mizele acestor mișcări diplomatice privind migrația, una dintre ele fiind votul.

El s-a folosit chiar de exemplul Statelor Unite care se confruntă săptămâna aceasta cu un asalt al migranților asupra frontierei cu Mexicul, pentru a detalia adevărurile care despart viziunea Uniunii Europeană de cea a actualei administrații americane.

„Ceea ce se întâmplă în aceste zile la granița cu Mexicul este, de fapt, un mesaj.

Acum câteva săptămâni, administrația Trump anunțase denunțarea Pactului ONU pentru o migrație controlată.

Ieșirea SUA din acest tratat ONU, negociat în secret de administraţia Obama şi aproape semnat dacă Hillary Clinton nu pierdea alegerile de acum doi ani, pune o serioasă problemă de sustenabilitate şi legalitate.

Pe scurt, ca principal sponsor financiar al programelor ONU, ieșirea SUA din tratat înseamnă şi pierderea finanțării programului la scară globală. În plus, a creat o problemă stângii neo-marxiste globale şi finanţatorilor ei.

Prin blocarea pactului ONU de către Trump, stânga globală neo-marxistă a pierdut un imens izvor de voturi. Mutarea de populații  masive dintr-o țară în alta, înseamnă de fapt mutarea de voturi.

Să nu uităm că una din prevederile obligatorii ale acestui pact este acordarea dreptului la asigurări medicale gratuite, dreptului la muncă şi dreptul de vot noilor veniţi, chiar dacă nu îndeplinesc condiţiile legislației naționale sau regulilor locului unde emigrează. Practic se propune o schimbare a jocului democratic.

Votul național sau local poate fi anihilat de o masivă migrație (ordonată) care va vota împotriva oricărei politici sau poziții care nu convine noilor veniți.

Aici este secretul acestei lupte acerbe pentru acest Pact ONU. În numele noului pact, care devine obligatoriu pentru orice membru ONU semnatar şi conform jurisprudenţei internaţional devin lege națională cu aplicabilitate imediată, dacă noii veniți pot vota, fără a mai fi obligați să aștepte până își iau cetățenia statului gazdă, din acel moment democraţia națională dispare. Practic se transformă într-o democrație internaţionalistă fără a mai respecta interesele populației native.

Imaginaţi-vă un asemenea fenomen care are loc într-un oraș. O masă de noi veniți care votează pentru un primar care altfel nu ar avea şansa să fie ales de populația indigenă cu drept legitim de vot. Pe loc, balanța politică, socială şi economică a orașului respectiv s-ar schimba, anulând orice formă de democrație așa cum o cunoaștem astăzi.

Practic, populații străine de cultura, tradiția, limba sau religia unui loc, pot decide schimbarea numelui acelui loc, religiei acelui loc, economiei acelui loc, incluzând regulilor acelui loc.

Trump a înțeles acest pericol major pe care îl reprezintă acceptarea unei migrații controlate de  alte autorități internaţionale decât cele naționale şi a acționat în consecință.

Demonizarea agenției americane de imigrație, parte din campanie

Astfel, răspunsul la politica lui Trump o reprezintă construcția şi menținerea unei presiuni migraţioniste asupra țării sale. Dar nu pentru a o invada, așa cum a fost scopul crizei europene din 2015, ci pentru a crea imaginea unui președinte american cu tendințe dictatoriale, pro-fasciste, rasiste şi antidemocratice. Această presiune ajută enorm forțelor de stânga, neo-marxiste din SUA, care, ca un făcut, de câteva luni bune, au promovat un mesaj electoral virulent împotriva agenției americane de imigrație ICE.

Această campanie violentă a fost începută cu imaginile copiilor de imigranți ilegali separați de părinții lor arestați (politică aprobată de un președinte democrat, de stânga, Obama), în spațiul virtual al netului având un caracter de execuție publică şi devastatoare prin prezența vedetelor din media de entertainment americană.

Mesajul radical al stângii neo-marxiste a cerut nici mai mult nici mai puțin desființarea acestei agenții. Pentru a justifica această opțiune şi pentru a demobiliza orice formă de opunere rațională la nivel național, ofițerii ICE au fost comparați, până la asimilare, cu agenții sinistrei Gestapo care urmăreau să aresteze  evreii care fugeau de crima hitleristă.

Dublul atac imagologic, apelarea la miturile fondatoare ale marxismului, anihilarea naționalismului şi patriotismul prin acuzaţii de rasism, homofobie şi fascism, asimilarea luptei americane împotriva fascismului cu lupta pentru migraţia neîngrădită a populațiilor, au plasat criza actuală într-un registru lingvistic aproape imposibil de depășit.

Observăm că același fenomen şi același dicționar este folosit şi în Europa, unde Macron şi Merkel acuză demonii naționalismului ca fiind una din cauzele celui de-al Doilea Război Mondial, promovând dispariția națiunii, teritoriul său de retenţie şi catalogându-le ca fiind pericole. Scopul decelat este acela al impunerii unui conglomerat post modern, multirasial, multireligios şi multicultural, prin asimilare forțată a spațiului gazdă.

În accepțiunea promotorilor acestui concept extrem geopolitic şi geoeconomic, spațiul gazdă este vidat de atributele sale constitutive (constituție, legi, tradiții, cutume, aspecte identitare, etc) devenind astfel liber spre fi ocupat imediat prin fluidizarea rapidă a mișcării populațiilor.

Orice locuitor al teritoriul gazdă care se opune acestui nou model este considerat pericol şi dușman, ca atare fiind îndepărtat fără nici o problemă.

Mai trebuie subliniat că asamblarea acestui aparat masiv lingvistic şi politic (economic) necesită resurse enorme umane şi materiale.

Este clar că, fără o prezență coordonată şi extrem de bine pregătită profesional, această campanie care încurajează,  peste tot în lume, mutări masive de populații şi schimbarea radicală a structurilor statale, nu ar fi putut exista.

Președintele Trump se află, deci, la începutul unei crize severe, care poate zdruncina, până la distrugere, administrația sa. Marea problemă a acestuia nu rezidă în lipsa de imaginație în găsirea soluțiilor, ci în identificarea corectă a problemei şi aplicarea unui tratament eficient.

Soluția imaginată de Donald Trump, de folosire a armatei regulare americane pentru apărarea granițelor țării a eșuat. Formula consacrată a patriotismului nu a mai funcționat la nivel juridic şi social. SUA au nevoie de o reală coeziune ideologică şi politică pentru a își susține, în continuare, miturile fondatoare, unificatoare şi puterea de atracţie a mesajului său mondial. Această coeziune, însă, America a pierdut-o de cel puţin o generație.”

Privind la modelul american pe care ne dorim să îl imităm până la detalii, mă întreb dacă oficialii de la București ar putea învăța ceva, evitând ceea ce în numele „politicii corecte” și al „solidarității internaționale” s-ar putea transforma într-o ocupație a valorilor noastre naționale.