Avocatul Florin Cojocaru, victorie pentru jandarmerița bătută în 10 august

După ce Judecătoria Sectorului 1 stabilise pedepse cu suspendare pentru doi agresori ai jandarmeriței Ștefania Nistor, bătută la mitigul Diasporei din 10 august 2018, judecătorii Curții de Apel au admis astăzi Apelul declarat de victimă, comutând pedeapsa în închisoare cu executare. Ștefania Nistor a fost reprezentată în această fază procesuală de avocatul Florin Cojocaru. Jandarmerița a obținut și despăgubiri morale în valoare de 10.000 de euro.

MOTIVELE DE APEL

Cojoacă Ionuț-Liviu și Dumitru Daniel sunt cei care au bătut-o pe jandarmeriță, ultimul fiind cel care i-a luat pistolul. Judecătoria Sectorului 1 îi condamnase pe cei doi, în decembrie 2019, la închisoare cu suspendare. Ștefania Nistor a declarat Apel, prin avocatul Florin Cojocaru, arătând că „dintre 100.000 de oameni din Piața Victoriei, la care judecătorul (n.r.de la fond) face referire, eu am fost supusă experienței celei mai dure, dezonorată împreună cu arma din care fac parte, târâtă in derizoriu și călcată în picioare la propriu, dar mai ales la figurat, ca exponent al autorității de stat.”

Dumitru Daniel va executa 2 ani și 8 luni, iar Cojoacă Ionuț-Liviu 2 ani și 9 luni, din care se scad cca 8 luni cât au fost reținuți.

Ceilalți cinci inculpați din dosar au rămas cu pedepsele cu suspendare, care variază de la câteva luni până la un an și jumătate.

Completul de la Curtea de Apel București care a pronunțat Decizia definitivă a fost format din judecătorii Irina Ștefan și Aurel Gaitan.

Avocatul Florin Cojocaru i-a apărat, între alții, pe israelienii arestați în dosarul „Black Cube”

„În privința infractorilor Dumitru Daniel, Cojoacă Ionuț Liviu, Ilie Laurențiu Gabriel, Tănase Claudiu Florentin, Șuțoiu Tudor Alexandru, Dobre Claudiu Mihai și, pedepsele aplicate sunt nejustificat de blânde în raport cu gravitatea infracțiunilor  și cu periculozitatea acestor persoane, prin prisma criteriilor generale reglementate prin art. 74 și a condițiilor prevăzute la art. 91 C. Pen. În privința inculpatului Dumitru Daniel, opinăm că se cuvine a se proceda la schimbarea încadrării juridice din infracțiunea de nerespectare a regimului armelor și munițiilor, prev. și ped. de art. 342 alin. 3 C. Pen. în infracțiunea de tâlhărie, prev. și ped. de art. 233 C. Pen.”

„Inc. DUMITRU DANIEL s-a remarcat, între zecile de mii de manifestanți estimați, ca fiind singurul de un oportunism infracțional atroce: profitând de starea mea de imposibilitate de a mă apăra și de vulnerabilitatea în care mă găseam, agresată de numeroase alte persoane, își face un scop precis din a mă deposeda nu de orice bun, ci de pistolul din dotare; inculpatul s-a manifestat ca un hidos prădător, dând târcoale și stăruind cu ținta fixă și cu concentrația maximă pentru a-și îndeplini rezoluția infracțională;

• în săvârșirea acestei deposedări, cel în cauză nu a fost nici influențat, nici inspirat, nici instigat, nici ajutat cu vreo intenție directă și nici încurajat de vreo altă persoană ori de circumstanțe, ci a acționat într-un mod original și autentic care dă înțelesul plămezii sale, a persoanei infractorului în înțelesul pe care urmărește să îl surprindă art. 91. C. Pen.;

• după ce a sustras arma letală, grija acestui infractor nu a mai fost nici pentru justiție, nici pentru politici de stat și nici pentru vreun alt crez propriu protestului la care se alăturase, ci să se retragă fără întârziere din zonă cu bunul furat;

• după ce a făcut și uzul ilegal de armă, ca amănunt extrem de însemnat, inculpatul Dumitru a îngropat pistolul, dimpreună cu încărcătorul echipat cu cele 4 cartușe rămase, într-o pungă din plastic, care de fapt îi asigura conservarea; alegerea inculpatului de a ascunde în această manieră pistolul nu denotă preocuparea de a-i feri pe ceilalți de pericole, astfel cum în mod mincinos a declarat, ci de a păstra o armă letală, asigurându-se, potrivit priceperii sale, inclusiv că o ferește de alterări. Dacă ar fi fost încercat de vreun regret, sau de vreo conștientizare a „greșelii” sale, inculpatul ar fi putut să se înfățișeze și să predea pistolul organelor de poliție, sau ar fi îngropat bunul direct în pământ, l-ar fi aruncat în apă, l-ar fi dezasamblat pe cât ar fi știut și ar fi împrăștiat componentele, etc. În schimb, inculpatul și-a luat măsuri practice pentru a se asigura că, săpând puțin în pământ și încă și mai puțin în caracterul său, redobândește în orice moment accesul la o armă letală asamblată, funcțională, cu muniție, și ferită de intemperii;

• lipsa de credibilitate a inculpatului în versiunea sa legată de îngroparea armei rezultă cu evidență și din atitudinea sa necooperantă o bună perioadă de timp începând cu primele audieri din 14 august 2018, în care a ascuns adevărul, și până la data de 20 august 2018, când în sfârșit, confruntat cu probele care îl incriminau, a recunoscut și a condus în teren organele de urmărire penală.  

• inc. Cojoacă Ionuț Liviu este caracterizat de prima instanță ca fiind de agresivitatea cea mai feroce, suporter al unei echipe de fotbal care a aplicat ambelor persoane vătămate cele mai însemnate – ca intensitate și număr – lovituri cu pumnii și picioarele, agresor care a observat de la bun început că unul dintre jandarmii căzuți la pământ este de sex feminin, însă a continuat să lovească cu bună – știință. Mai reține prima instanță că acest suporter a tulburat grav ordinea și liniștea publică, creînd un sentiment de oroare opiniei publice și punând autoritățile competente cu  asigurarea ordinii în situația de a evacua, ulterior, Piața Victoriei, pentru restabilirea calmului.  El a negat inițial participația sa penală la aspectele cercetate, numai confruntarea cu probele determinându-l ca într-un final să își reconsidere abordarea în sensul recunoașterii.

În privința tuturor anterior nominalizați, instanța fondului reține, spre individualizarea pedepsei, următoarele (cităm):

• au acționat dintr-un spirit gregar alimentat de manisfestările colective de ură și dispreț îndreptate împotriva jandarmilor;
• au creat premisele agitării unei mulțimi oricum tensionate și au pus în pericol potențial un număr de aproximativ 100.000 de oameni;
• acțiunile lor au produs urmări minime, însă au fost apte să conducă, prin precipitarea mulțimii, la urmări cu mult mai grave, inclusiv decese;
• apar ca predispuși să se implice în activități antisociale necugetate, ignorând potențialele repercusiuni;
• faptele săvârșite de aceștia au prezentat un pericol social extrem de ridicat, pentru opinia publică urmările produse au fost de o gravitate deosebită;
• înclinația acestora de a se implica în acte de violență împotriva autorității cu ocazia adunărilor publice de orice fel.

În contrast cu cele de mai sus și cu concluziile primei instanțe apare elocventă percepția inculpaților, care minimizează până la nesocotire gravitatea și consecințele faptelor cercetate.

În același timp, nu pot fi primite susținerile acestora în sensul influenței emoției colective sub care au săvârșit actele în disprețul autorității, în condițiile în care ei au fost împiedicați să exercite violențele asupra noastră de chiar alți manifestanți care se găseau în imediata a apropiere, și care au înțeles să intervină și să ne protejeze.

În opinia noastră, caracterul special al normei aplicabile este atras în situația dată nu de natura bunului – arma letală – ci de specificul acțiunii de sustragere de a fi fost săvârșită de inculpatul Dumitru Daniel prin întrebuințarea de violențe.

În speța de față este evidentă stăruința inculpatului de a mă deposeda de pistolul din dotare prin acțiuni repetate și susținute de tragere, smucire și smulgere, nereușite pentru un interval, dar reluate cu îndârjire. În vreme ce eram supusă unor agresiuni neîncetate, inculpatul căuta să sustragă bunul prin forță fizică pe care a dozat-o până la înfrângerea opoziției întâlnite.

În examenul acțiunii sale este de o deosebită însemnătate împrejurarea că subsemnata aveam pistolul introdus în tocul prins la centură și în plus acesta era și asigurat cu un șnur rezistent destinat să împiedice în mod ferm pierderea posesiei. Împotrivirea mea așadar la pierderea posesiei și mobilizarea pentru păstrarea armei se observă prin această multiplă asigurare, care devine expresia forței și determinării cu care eu de fapt țin de bun. Inculpatul exercită însă acte de violență și nu o face asupra bunului, ci asupra mea însămi, în condițiile în care atât tocul cât și șnurul pistolului îmi sunt atașate de trup. Tragerile și smuciturile întreprinse de inculpat sunt resimțite direct și instantaneu la nivel corporal până când șnurul cedează și infractorul se împosedează cu pistolul.

Pentru aceste considerente, apreciem că în privința sustragerii armei letale se cuvine a se dispune schimbarea încadrării juridice în infracțiunea de tâlhărie, potrivit art. 386 C. Proc. Pen. și Deciziei CCR nr. 250/2019 asupra instituției schimbării încadrării juridice în cursul judecății.

Considerăm că nu se poate face abstracție de întrebuințarea de către inculpat de violențe în acțiunea de sustragere a armei, iar aceste componente – furtul și violențele fizice – nu se regăsesc cu caracter autonom ci într-un raport de intercondiționare.

Articolul 342 alin. 3 Cod Penal își găsește incidență numai în cazul sutragerii fără întrebuințare de violețe. Dacă sustragerea este săvârșită prin violență, tratamentul judiciar nu mai poate fi același, iar fapta întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de tâlhărie, chiar dacă este vorba despre o armă.

Altfel s-ar ajunge la situația de neprimit în care sustragerea unei arme din poșetă sau din fișet, în absența deținătorului legal, ar fi în același registru (art. 342 C. Pen.) cu sustragerea ei prin întrebuințarea unor violențe care aduc victima în stare de inconștiență.

Dintre 100.000 de oameni din Piața Victoriei, la care judecătorul face referire, eu am fost supusă experienței celei mai dure, dezonorată împreună cu arma din care fac parte, târâtă in derizoriu și călcată în picioare la propriu, dar mai ales la figurat, ca exponent al autorității de stat.”, a arătat avocatul Ștefaniei Nistor, Florin Cojocaru în Motivele de Apel.

DECIZIA

„Decizia penală nr. 77/A din data de 04.02.2021 – În temeiul art. 421 pct. 2 lit. a cod procedură penală, admite apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 București și de partea civilă Nistor Ștefania împotriva sentinței penale nr.926/20.12.2019 pronunțată de Judecătoria Sectorului 1 București în dosarul 33577/299/2018.

Desfiinţează în parte sentinţa penală apelată doar în ceea ce îi privește pe inculpații Cojoacă Ionuț-Liviu și Dumitru Daniel şi rejudecând în fond:
Înlătură dispozițiile de suspendare sub supraveghere a executării pedepsei în ceea ce îi privește pe inculpații Cojoacă Ionuț-Liviu și Dumitru Daniel, urmând ca inculpații să execute pedepsele aplicate în regim privativ de libertate.

În baza art. 241 alin. 1 lit. c cod procedură penală constată încetată de drept măsura controlului judiciar, luată față de inculpatul Dumitru Daniel.
Menţine restul dispoziţiilor sentinţei penale apelate care nu contravin prezentei.

În temeiul art. 421 pct. 1 lit. b cod procedură penală, respinge ca nefondate apelurile formulate de: partea civilă Felega Cristian și inculpații Ilie Laurețiu-Gabriel, Țuțoiu Tudor Alexandru, Cojoacă Ionuț-Liviu, Dobre Claudiu-Mihai și Cristoloveanu Mihai-Gabriel împotriva aceleași sentințe penale.

În temeiul art. 421 pct. 1 lit. a cod procedură penală respinge ca tardiv apelul formulat de partea civilă Spitalul Clinic de Urgență Bucuresti.

În baza art. 275 alin. 3 cod procedură penală, cheltuielile judiciare avansate de stat în apelul Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 București și a părții civile Nistor Ștefania rămân în sarcina statului.

În baza art. 275 alin. 2 cod procedură penală obligă partea civilă Felega Cristian și inculpații Ilie Laurețiu-Gabriel, Țuțoiu Tudor Alexandru, Cojoacă Ionuț-Liviu, Dobre Claudiu-Mihai și Cristoloveanu Mihai-Gabriel la plata cheltuielilor judiciare către stat, câte 100 de lei fiecare.

În temeiul art. 275 alin. 6 cod procedură penală, onorariul apărătorului din oficiu desemnat pentru inculpatul Tănase Claudiu Florentin, în cuantum de 1253 de lei și onorariile parțiale cuvenite pentru apărării desemnați pentru inculpații Țuțoiu Tudor Alexandru și Ilie Laurențiu Gabriel, în cuantum de 500 de lei fiecare, se vor avansa din fondurile MJ către Baroul București.

Definitivă. Pronunțată în ședință publică azi, 04.02.2021.”