Băsescu, SECURIST definitiv

Judecătorii ICCJ au stabilit, miercuri, definitiv, că fostul președinte al României Traian Băsescu a fost colaborator al fostei Securități, după ce a respins recursul acestuia împotriva deciziei CAB care stabilea același fapt. Completul a fost compus din Ana Roxana Tudose, Ionel Barbă și Adrian Ghiculescu.

• După 25 de ani, Burj Al Arab intră în renovare
• De la americani vine lumina…verde! Bogdan Ivan anunță redeschiderea Rafinăriei Petrotel deținută de ruși
• Peter Magyar: Vom suspenda serviciul de știri al presei publice
• Ce ar vota românii: AUR a ajuns să cumuleze cât PNL și USR la un loc, dar a scăzut față de ianuarie
• România a avut cândva 13 mari combinate de producție a îngrășămintelor chimice…

Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție

„Admite excepţia inadmisibilităţii invocată din oficiu. Respinge, ca fiind inadmisibil, recursul declarat de recurentul Ene Nicanor George, prin mandatar Ene Dragoş Marian, împotriva Sentinţei civile nr. 471 din 20 septembrie 2019, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.

Respinge, ca fiind nefondat, recursul declarat de recurentul Ene Nicanor George, prin mandatar Ene Dragoş Marian împotriva Încheierii de amânare a pronunţării, din data de 05 septembrie 2019, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.

Respinge, ca fiind inadmisibilă excepţia de nelegalitate invocată de recurentul-pârât Băsescu Traian.

Respinge, ca fiind nefondat, recursul, astfel cum a fost precizat la data de 5 noiembrie 2021, declarat de recurentul – pârât Băsescu Traian împotriva Sentinţei nr. 471 din 20 septembrie 2019, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.

Admite cererea de intervenţie accesorie formulată de intervenientul Ciuvică Mugur-Cristian, în interesul intimatului-reclamant Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii. Definitivă. Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 23 martie 2022”, se arată în decizia de miercuri a instanței supreme.

În septembrie 2019, Curtea de Apel București a constatat calitatea lui Traian Băsescu – Petrov de colaborator al Securității. Curtea de Apel a stabilit că:

– „Notele informative date de Băsescu se circumscriu unor teme clasice de poliţie politică, specifice Securităţii, fiind vizate exclusiv chestiuni care ţin de viaţa privată sau de dreptul la liberă circulaţie al persoanelor”

– „Băsescu a denunţat activităţi sau atitudini potrivnice regimului totalitar comunist, iar furnizarea informaţiilor a vizat îngrădirea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului”

– „Băsescu mai mult decât să prezinte faptele, le-a interpretat, afirmând că «am înţeles că D.C. ar fi dispus, în cazul în care ar reuşi să cunoască în străinătate o fată cu avere, să rămână acolo».”

– „Prin furnizarea acestor informaţii, Băsescu a conştientizat că asupra persoanelor la care s-a referit în relatările sale se pot lua măsuri de urmărire şi verificare, cu încălcarea dreptului la viață privată şi a dreptului la liberă circulaţie şi, prin urmare, a vizat această consecinţă.”

– „Ne aflăm în prezenţa unei îngrădiri efective a drepturilor cetăţeneşti, având în vedere măsurile dispuse pe marginea informaţiilor transmise de Băsescu”.

– „În consecinţă, nesocotind interesele celor denunţaţi, Băsescu a vizat îngrădirea dreptului la viaţă privată în privinţa acestora, atât timp cât a acceptat că persoanele denunţate puteau să facă obiectul unor investigaţii suplimentare ale Securităţii, ca rezultat al denunţurilor sale.”

„Am luat nota de decizia ICCJ pe care nu o voi comenta public, asa cum am procedat de-a lungul intregului proces. Voi face demersurile legale la CEDO”, a scris Traian Băsescu pe Facebook, la câteva minute după aflarea deciziei.

Pierde drepturile

După decizia Înaltei Curți, Traian Băsescu rămâne fără beneficiile pe viață prevăzute de lege pentru foștii președinți ai României, precum indemnizația lunară, o locuință de protocol gratuită și protecția SPP.

Parlamentul a adoptat la finalul anului trecut Legea nr 243 din 8 octombrie 2021 pentru modificarea art.1 alin (3) din Legea nr.406/2001, care prevede ca drepturile acordate persoanelor care au avut calitatea de şef al statului român să fie retrase în cazul în care se dovedeşte că aceştia au avut calitatea de lucrător sau colaborator al Securităţii.

Alineatul (3) al articolului 1 din Legea nr. 406/2001 se modifică și va avea următorul cuprins:

(3) Nu beneficiază de prevederile prezentei legi persoana căreia i-a încetat calitatea de șef al statului român ca urmare a săvârșirii unei infracțiuni pentru care a fost condamnată definitiv sau ca urmare a demiterii din funcție prin referendum și nici persoana despre care s-a constatat definitiv că a avut calitatea de lucrător al Securității sau de colaborator al acesteia.

Băsescu și Securitatea

La baza deciziei celor două instanțe, Curtea de Apel București și Înalta Curte de Casație și Justiție, au stat mia multe note informative furnizate de CNSAS care deține toate dosarele foștilor colaboratori ai Securității sau ale persoanelor urmărite de aceasta.

Primul nume de sursă al lui Traian Băsescu la Securitatea regimului comunist a fost „Petrov” și e din perioada în care fostul președinte al României studia la Institutul de Marină „Mircea cel Bătrân” din Constanța.

Una din notele din dosar este dată la 7 decembrie 1972, adică din primul an de facultate. Băsescu l-a informat pe ofițerul de securitate, maior Nicolae Despinoiu, că un coleg de facultate că a adus în cămin „„un ceas și două perechi de butoni străini. Butonii i-a vândut cu 60 de lei perechea la doi colegi.” Unuia dintre ei îi și dă numele. Delațiunea conține și o referire la o posibilă relație a surorii studentului respectiv cu un cetățean pakistanez.

Ca urmare a celor scrise de Traian Băsescu, ofițerul notează că studentul „va fi semnalat organelor de miliție” pentru contrabandă. De asemenea, el ar urma să fie chemat la biroul de personal pentru a da explicații.

Studentului Traian Băsescu i-a fost trasată sarcina de a continua să înștiințeze despre „aspecte negative” din Institut.

Cinci ani mai târziu, în 26 octombrie 1977, un raport al Securității din Tulcea clarifică însă că, în urma verificărilor, nu sora studentului pârât, ci „o chiriașă a avut legături cu un cetățean arab”. Studentul nu-l cunoștea decât din relatările părinților săi.

Până să se ajungă însă la această concluzie, potrivit documentelor găsite de cercetătorii CNSAS, Securitatea i-a interceptat corespondența respectivului tânăr, a fost chemat la discuții cu securistul responsabil de Institutul de Marină și, în 1975, ofițerul de Securitate a propus să nu se acorde aviz studentului pentru practica pe navele de pescuit oceanic.

Jocuri de noroc, relații cu străinii și „concepții cosmopolite”

În februarie 1973, adică la două luni de la informarea legată de butonii vânduți în Institutul de Marină, sursa „Petrov” semnalează Securității că patru colegi joacă poker. Indică și cine a câștigat și despre ce sumă a fost vorba. Securitatea îi cere colaboratorului să transmită unde se întâmplă jocurile de poker „în ideea prinderii lor în flagrant de conducerea Institutului.”

O altă informare pe aceeași temă, atribuită tot lui Traian Băsescu și aflată în actele depuse de CNSAS la dosarul de la Instanța Supremă, este din primăvara anului 1976.

În nota scrisă de mână (probabil de ofițerul care a preluat informațiile), Petrov relatează că un coleg era „angrenat” în jocuri de noroc cu alți tineri și că avea absențe.

Datele oferite Securității nu se opresc aici. Sursa afirmă despre respectivii tineri că erau „cunoscuți ca având relații cu străinii și concepții cosmopolite.” „Petrov” relatează și aspecte ce țin de viața personală a unuia dintre ei. Ar fi „întreținut relații intime” cu o fată pe care a cerut-o în căsătorie abia mai târziu.

În documentul original este subliniat cu pixul de către un ofițer de Securitate, printre altele, următorul pasaj, așa cum a fost el transmis de Petrov: „În cadrul discuțiilor sale, elogiază modul de viață din apus și în special referitor la tineret apreciază «libertinajul» din apus, unde, după spusele lui, fiecare face ce vrea fără a fi controlat și supravegheat. De asemenea a apreciat negativ drepturile și libertățile tineretului nostru.”

În argumentația din instanță, reprezentanții CNSAS atrag atenția că denunțarea unor activități potrivnice regimului totalitar putea duce la anchete în cazul celui vizat.

CNSAS a depus la dosarul instanței și două documente din 1975 scrise, de data aceasta, chiar de Traian Băsescu și apoi semnate cu numele de sursă „Petrov”. Spre deosebire de acest caz, alte note au fost dactilografiate sau scrise de persoanele care au preluat informațiile de la sursa Securității.

În ele sunt turnați doi colegi, iar despre unul sursa Securității afirmă că ar dori să rămână în străinătate.

„Intenția unei persoane de a părăsi țara era o atitudine extrem de gravă din perspectiva regimului”, subliniază reprezentanții instituției care se ocupă de cercetarea arhivelor instituției represive comuniste. O astfel de intenție era asimilată unui act de trădare, ceea ce putea crea mari probleme persoanei turnate.

În cazul unuia dintre colegii turnați la Securitate,Ion Bârgău, Petrov susținea și că acesta „a avut relații cu femei de cetățenie cehă”. Într-un interviu acordat siteului Dela0, Bârgău a declarat: „Cu ce a făcut Băsescu, putea să-l dea afară din armată pe tata, pe fratele meu din facultate, iar eu eram mazilit. La asta nu s-a gândit nemernicul?”

În 1976, Traian Băsescu a terminat cursurile Institutului și a deveni ofițer de marină la NAVROM Constanța. Potrivit CNSAS, dosarul său personal de la Securitate, cel din anii studenției, a fost distrus de instituția represivă trei ani mai târziu, în 1979, pentru că Traian Băsescu a devenit membru al Partidului Comunist Român.

Doar în situații speciale membrii PCR puteau fi urmăriți de Securitate sau să fie informatori. De altfel, notele atribuite lui Traian Băsescu și ajunse în instanță au fost găsite în dosarele altor persoane.

Documentele CNSAS arată că în 1988 relația lui Traian Băsescu cu Securitatea a fost reluată sub numele de cod „Traian”. Fiind deja reprezentant al companiei maitime NAVROM la Anvers, notele informative conțin detalii despre activitatea profesională, dar îl va turna și pe George Pădure, la acea vreme deținător al unui magazin de televizoare în Anvers, că se întâlnește cu o femeie din România.
„Traian” relatează, în septembrie 1989, în scris, cum l-a lucrat operativ-informativ pe Pădure și cum a cules date și informații care să probeze activitatea acestuia din urmă de racolare a marinarilor și a ospătarilor din Eforie, în vederea rămânerii acestora în străinătate. Documentul arată că Băsescu suspiciona magazinul de televizoare al lui Pădure ca fiind un paravan al acestor afaceri, dar sugerează că Pădure ar fi fost implicat și în operațiuni cu valută pe teritoriul României, fapte drastic pedepsite în timpul regimului comunist.

Reacții

„Dottore Traian!!! Ce făcuși Dottore?? Ești turnător Dottore ?? Din păcate știm toți – că e turnător, mincinos și … multe alte defecte ! Dar câteva milioane dintre noi l-au votat. Nu o dată – de două ori! Nu pentru că le plăcea de Băsescu sau credeau că e bun – doar să NU iasă Năstase sau Geoană. După care au continuat să voteze să NU iasă ăla/aia. Credeți că în 2024 o să facă altfel?, a scris Victor Ponta pe Facebook.