Principesa Margareta și Principele Radu, Q Magazine
Actual

Câte miliarde a pierdut statul român de la multinaționale. Despre impozitarea veniturilor companiilor mari

Programul de guvernare al Partidului Social Democrat: cacealma sau viziune?

 

Sunt iată, deja, 6 luni de când încet, dar sigur își face loc în mentalul colectiv din România o sintagmă nouă: Programul de guvernare. Nu știu și nu este treaba mea să știu câte sunt persoanele care au și citit acest program de guvernare, o lectură de 171 de pagini, ce poate fi accesată oricând pe site-ul cdep.ro. Nu știu nici dacă cei care au lecturat programul de guvernare au reușit să-i înțeleagă viziunea, presupunând că aceasta ar exista.

Din modul în care batalioane bune de analiști, deontologi și părerologi au discutat despre acest program de guvernare mi-am dat seama că ori a fost analizat superficial, ori a fost prea puțin înțeles.

Expun aici 3 elemente-cheie, cred eu, din acest program, deloc analizate până în acest moment. Ba mai mult, o să îndrăznesc să merg mai departe și să le dezvolt până la nivelul unei viziuni care, din punctul meu de vedere, se aproprie de cea a autorilor.

 

Raportul muncă / capital

Așadar, pontul numărul 1 al acestui „pariu”, care urmărește și a și debutat cu creșteri de salarii și pensii, dar și cu reduceri de taxe, pare a fi creșterea masei salariale totale din RO, peste nivelul de 40% din Produsul Intern Brut (PIB):

„Astăzi în România munca este răsplătită cu 32%-34% din totalul valorii producției obținute, în timp ce capitalul, adică alocarea pentru profit și recuperarea investiției primește 55%-57%. Ținta pentru 2020 o reprezintă depășirea pragului de 40% pentru plata muncii din totalul producției.” (Programul de guvernare, pag. 19).


15

Dacă s-ar reuși creșterea de la 33% la 40% din PIB, taxele și impozitele pe muncă încasate de stat s-ar majora cu aproximativ 15 miliarde de euro


Masa salarială totală este egală cu totalitatea veniturilor salariale din mediul public și privat. Oficial, în 2015 masa salarială totală a RO a fost de 33% din PIB, însemnând aproximativ 240 miliarde lei. Depășirea pragului de 40% din PIB, în 2020, ar însemna o creștere a masei salariale totale de peste 150 miliarde lei în 5 ani de zile, dacă luăm în calcul faptul că în 2020, PIB-ul RO este estimat să depășească 1.000 miliarde lei. Dacă s-ar reuși această creștere, de la 33% la 40% din PIB, taxele și impozitele pe muncă încasate de stat s-ar majora cu aproximativ 15 miliarde de euro. Este, oare, posibil așa ceva?

Pentru a răspunde la această întrebare ne întoarcem la manualul de economie și la programul de guvernare și vedem care sunt mijloacele prin care masa salarială poate fi majorată. În principal sunt două, și anume creșterea numărului de angajați din economie și creșterea veniturilor salariaților.

angajari-personal

În ceea ce privește creșterea numărului salariaților din economie, programul de guvernare vorbește de peste 850 mii de noi locuri de muncă în 4 ani de zile, adică o medie de 17.700 de noi locuri de muncă, lunar, timp de 48 de luni. Pare imposibil, nu?! În ianuarie 2017 însă, Institutul Național de Statistică (INS) a prezentat o creștere-record față de decembrie 2016, de 49.000 de noi locuri de muncă, într-o singură lună. Începutul pare să-i ajute, iar dacă la finalul primului semestru această creștere va depăși 125.000 de noi locuri de muncă, eu aș fi unul dintre cei care ar paria pentru atingerea sau chiar depășirea pragului de 850.000 de noi locuri de muncă, până la finalul anului 2020.


49.000

În ianuarie 2017 însă, Institutul Național de Statistică (INS) a prezentat o creștere record față de decembrie 2016, de 49.000 de noi locuri de muncă, într-o singură lună.


Al doilea factor al creșterii masei salariale totale, reprezentat de creșterea veniturilor salariale din RO, în următorii 5 ani, vedem că este stimulat puternic de creșterea salariului minim, creșterea salariilor celor din sistemul public, dar și de lipsa forței de muncă, care a dus în ultima perioadă la creșteri spectaculoase a salariului mediu brut, în economie.

Astfel, salariul mediu brut, în ianuarie 2017, a fost cu 17,9% mai mare față de salariul mediu brut din ianuarie 2016, crescând de la 2.688 lei la 3.168 lei. Dacă acest trend se va menține și în următorii 4 ani, pragul de 40% din PIB al masei salariale totale va fi nu numai atins, dar chiar depășit cu 2-3 procente. Veridicitatea posibilității ca masa salarială totală să reprezinte peste 40% din PIB în 2020 este dată și de doi indicatori statistici, care ne spun că în 2008 în România masa salarială totală reprezenta 43% din PIB, iar astăzi, în Uniunea Europeană, media masei salariale totale din statele membre este de 47%.

Revenind la suma pe care bugetul de stat ar colecta-o în plus în cazul creșterii masei salariale totale, și anume 15 miliarde de euro, este important de menționat că aceasta este egală cu echivalentul majorărilor de pensii și salarii prevăzute în programul de guvernare, până în 2020.

tax-clipart-tax_time_clip_art

Nu voi trece la al doilea pont înainte de a semnala o altă modificare, pe care poate o voi prezenta într-o continuare a acestui material, modificare ce vizează schimbarea din temelii a sistemului de impozitare a muncii în România, propusă în programul de guvernare. Această schimbare va determina și modificarea bazei de calcul a salariului brut și astfel, dragi cititori, din 2018 salariul minim brut în RO va fi de 1.900 lei, comparativ cu 1.450 lei, cât este el în prezent. Și dacă nu mă credeți, vă invit să citiți în cuprinsul programului de guvernare, la pagina 19: „Nivelul salariului minim brut în România, în următorii 4 ani, va fi de 1.450 lei în 2017, 1.550 lei în 2018, 1.650 lei în 2019 și 1.750 lei în 2020. Începând cu 2018, ca urmare a modificării bazei de calcul a salariului brut, 1.550 va fi echivalent cu 1.900 lei, 1.650 va fi echivalent cu 2.025 lei, iar 1.750 cu 2.150 lei. Valorile reprezintă o variantă pesimistă (minimă), fiind foarte posibil ca acestea să fie mult mai mari, în funcție de evoluția economică a României”.

 

Impozitarea veniturilor companiilor

Al doilea element-cheie se regăsește la pagina 20 din programul de guvernare: „Vom urgenta aplicarea Directivei 1164/2016 a Comisiei Europene, care prevede impozitarea profiturilor multinaționalelor în țările în care acestea se produc sau vom introduce alte măsuri care să determine reechilibrarea bugetului prin încasarea în România a sumelor obținute sub formă de profit, cum ar fi extinderea aplicării impozitării veniturilor pentru toate companiile din România, începând cu 1 ianuarie 2018, fără însă a încălca normele europene în vigoare”.

Acest aspect, care va duce la stoparea externalizării profiturilor multinaționalelor, presupune găsirea unei modalități de impozitare a veniturilor, adică a cifrei de afaceri (C.A.), așa cum, de altfel, se întâmplă cu microîntreprinderile.

Pentru a înțelege de ce este important ca impozitarea marilor companii să cunoască o schimbare este suficient să citim studiul Patronatului Investitorilor Autohtoni din România (PIAROM), în care se arată că în 2015 companiile cu capital străin au raportat un profit de 3 ori mai mic decât companiile autohtone, în condițiile unei cifre de afaceri mai mari.


17,9

Salariul mediu brut, în ianuarie 2017, a fost cu 17,9% mai mare față de salariul mediu brut din ianuarie 2016, crescând de la 2.688 lei la 3.168 lei


Cu alte cuvinte, tot know how-ul marilor companii străine a fost îngenunchiat de abilitatea micilor comercianți români, nu oricum, ci într-un raport de 3:1. În aceste condiții, antreprenorii români ar trebui să se axeze exclusiv pe firme de consultanță în management pentru străinii care vin în România, pentru a-i învăța și pe aceștia cum să facă profit. Dacă lângă această crudă realitate adăugăm faptul că în ultimii 5 ani de zile, 2011 – 2015, 28 din cele 40 de bănci din RO nu au raportat niciun LEU sau EURO profit, ne dăm seama de dimensiunea devalizării bugetului de stat pe care o practică cei care pot…

Trecând la lucruri practice, vă spun că, dacă din 2015, companiile cu capital străin ar fi raportat un nivel al profitului egal cu cel al companiilor cu capital autohton, la bugetul de stat ar fi intrat de atunci, anual, 8 miliarde de lei, în plus.

Prin ceea ce pare că și-au propus autorii programului de guvernare, tocmai acest fapt va putea fi realizat, încă din 2018. Suma de 8 miliarde de lei este echivalentă cu impactul reprezentat de aplicarea tuturor măsurilor de reduceri de taxe cuprinse în programul de guvernare, mai puțin taxele pe muncă. Și iată cum ar putea exista bani și pentru impozitul pe dividende 0, TVA de 18%, impozit 0 pentru terenul agricol lucrat, mașini cu capacitate cilindrică mai mică de 1.600 cmc sau utilaje.

home_page_col_3

 

8 miliarde de lei

Dacă din 2015 companiile cu capital străin ar fi raportat un nivel al profitului egal cu cel al companiilor cu capital autohton, la bugetul de stat ar fi intrat de atunci, anual, 8 miliarde de lei în plus.

 

Consultanții fiscali

Al treilea aspect, poate cel mai spectaculos, îl reprezintă apariția consultanților fiscali pentru fiecare familie din România, pe modelul medicilor de familie. Aceștia vor avea un dublu rol, pe de o parte vor asista contribuabilii la completarea declarațiilor de venit global, o altă noutate despre care poate vom detalia cu altă ocazie și, pe de altă parte, vor încasa de la aceștia toate taxele și impozitele datorate către stat, eliminându-se în acest fel toate ghișeele din instituțiile publice din țară.

Pentru certitudine, vă las să lecturați un fragment din pagina 20, din programul de guvernare:

„Începând cu 2018, odată cu introducerea impozitului diferențiat pe venitul global (IVG), de 0%, respectiv 10%, anual, pentru fiecare gospodărie din România se va completa o declarație de venit global de către consultanții fiscali, în numele membrilor acelei gospodării. Această declarație de IVG va avea ca bază de plecare declarația de patrimoniu, care se va depune o singură dată, în aceleași condiții precum declarația de venit global. Arondarea populației la consultanții fiscali precum și funcționarea acestora se va face prin Hotărâre de Guvern, în urma dezbaterilor publice. Pe lângă rolul de a completa și depune declarațiile de mai sus, consultantul fiscal va prelua sarcina de a plăti toate taxele și impozitele datorate de către persoanele fizice aflate în portofoliul său, către administrațiile și instituțiile publice centrale și locale. Această măsură va duce la eliminarea ghișeelor pentru persoane fizice din țară, din cadrul tuturor instituțiilor publice din România. Selectarea și pregătirea celor care doresc să devină consultanți fiscali se va face etapizat, până cel târziu la 1 decembrie 2018, atunci când, pe modelul din SUA, fiecare român va beneficia de suportul unui astfel de consultant.”

Despre această măsură programul de guvernare nu vine cu detalii suplimentare, dar, coroborat cu prevederea conform căreia, în 4 ani de guvernare, nu va fi introdusă nicio altă taxă, rezultă că, la fel ca în cazul medicilor de familie, consultanții fiscali vor fi plătiți de stat.

consultant fiscal

Această șansă pe care statul o va da tuturor cetățenilor RO, de a dispune gratuit de un consultant fiscal, va conduce într-un ritm extrem de rapid la creșterea educației financiare a populației, la creșterea accesului la instrumentele financiare și nu în ultimul rând la creșterea gradului de colectare a taxelor și impozitelor prin creșterea conformării voluntare.

Autorii programului de guvernare mizează probabil pe o creștere a colectării taxelor și impozitelor plătite de persoanele fizice, cu cel puțin 10% anual, pentru a putea compensa una dintre măsurile cele mai importante de reduceri de taxe, și anume scăderea impozitului pe venit de la 16% la 10% sau 0%.

În loc de concluzii, vă spun doar atât: contestatarii programului de guvernare pare că s-au bucurat prea repede de faptul că acesta nu va putea fi dus la îndeplinire, după ce în primele două luni ale acestui an veniturile bugetului general consolidat (BGC) au fost mai mici decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Ce omit ei să vadă este însă trendul, care ne arată că, încă de la finalul lunii martie, veniturile din 2017 le vor depăși pe cele din 2016, iar măsurile din programul de guvernare vor putea fi aplicate în totalitate.

Pe 25 aprilie vom afla cu toții datele privind execuția bugetară pentru primul trimestru din 2017.

Riscă cineva un pariu?

Click pentru a comenta

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

To Top