Paul Philippe al României este condamnat definitiv, în decembrie 2020, la trei ani și patru luni de închisoare în dosarul retrocedării ilegale a Fermei regale de la Băneasa
Foto: Inquam/Adel Al Haddad
Actual

Cazul prințului Paul, în atenția judecătorilor Curții de Justiție a Uniunii Europene

Ministrul Justiției, Alina Gorghiu, a anunțat că astăzi este termen la Curtea de Justiție a Uniunii Europene în procedura întrebărilor preliminare cu care a fost sesizată de către instanța din România în cazul Prințului Paul.

De peste trei ani încearcă autoritățile române să îl aducă în țară pe Paul Philippe al României, condamnat definitiv, în decembrie 2020, la trei ani și patru luni de închisoare în dosarul retrocedării ilegale a Fermei regale de la Băneasa.

La finalul lunii aprilie, acesta a fost ridicat dintr-un resort de lux din Malta, unde era în vacanță. Atunci, o instanță din Malta a decis arestarea preventivă a autointitulatului Prinț Paul, până în 9 mai.

Curtea de Apel Braşov a sesizat Curtea de Justiţie a Uniunii Europene pentru a se pronunţa cu privire la câteva întrebări preliminare. Practic, să spună dacă în cazul predării lui Paul este respectată legislaţia UE în materia mandatului european de arestare.

În jurisprudenţa CJUE s-a consacrat că, doar în circumstanțe excepționale, instanţele pot refuza punerea în aplicare a unui mandat european de arestare.

„Astăzi va fi termen la Curtea de Justiție a Uniunii Europene în procedura întrebărilor preliminare cu care a fost sesizată de către instanța din România în cazul Prințului Paul.

Este vorba despre sesizarea făcută de Curtea de Apel Brașov, care vizează aspecte privind respectarea legislației UE în materia mandatului european de arestare în cazul predării Prințului Paul.

Cazul este deosebit de important pentru statul român şi mă bucur că a fost admisă solicitarea de a se dezbate în procedură de urgență. Faza scrisă s-a finalizat, toate părțile implicate au depus materiale privind punctele lor de vedere, iar astăzi va fi faza audierilor.

Subliniez că opinia Comisiei Europene a fost în acord cu cea a statului român.

Aceasta a propus Curții să răspundă la întrebările preliminare în sensul că executarea unui mandat european de arestare de către un stat membru nu poate fi refuzată pentru simplu motiv că un alt stat membru a refuzat anterior executarea aceluiași MEA emis împotriva aceleiași persoane și pentru aceleași fapte.

În plus, Comisia a arătat că un stat membru nu poate refuza executarea unui MEA doar în baza unor pretinse nereguli privind depunerea jurământului de către membrii completului de judecată al instanței de condamnare, fără a fi constatate deficiențe sistemice sau motive întemeiate și serioase care să îi încalce persoanei extrădabile un drept fundamental.

Facem toate demersurile pentru a-i aduce pe fugari în ţară. Şi pentru acest lucru le mulţumesc colegilor din Ministerul Justiţiei, instanţei de executare, Poliţiei Române și tuturor autorităţilor implicate”, a anunțat Alina Gorghiu.

În lipsa unui acord scris al QMagazine, pot fi preluate maxim 500 de caractere din acest text, fără a depăşi jumătate din articol. Este obligatorie citarea sursei www.qmagazine.ro, cu link către site, în primul paragraf, și cu precizarea „Citiţi integral pe www.qmagazine.ro”, cu link, la finalul paragrafului.

Click pentru a comenta

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Cele mai populare articole

To Top