Ce a învățat diaspora din mitingul din 10 august

Președintele fondator al Partidului Diaspora Română, Constantin C. Manoliu, a analizat deja celebrul miting din 10 august, sub aspectul mesajelor manipulatoare.

Citește și: Ce părere are Maior despre retragerea sa din funcție

Manoliu arată cum au trecut diasporenii prin faza manipulărilor, cum au fost derutați de anumite teorii bazate pe violență și vulgaritate și cum nu au reacționat în fața acestora întrucât s-au dezmeticit cu greu, neavând busola mesajului bine conturat.

Președintele PDR este de părere că diaspora românească ar trebui să urmeze exemplul celei maghiare, care – deși divizată – face front comun atunci când e vorba de interesele țării lor.

Citiți mai jos textul transmis de Constantin C. Manoliu revistei Q Magazine.

„Manifestația din 10 august 2018, care s-a desfășurat în Piața Victoriei din București a fost de fapt locul de întâlnire al tuturor iluziilor și tuturor greșelilor Diasporei române.

Niciuna din iluzii nu s-a înfăptuit și toate greșelile posibile au fost comise. Nu le vom analiza nici pe unele, nici pe celelalte în cadrul acestui articol. Le-am analizat deja în cadrul materialelor precedente.

Facebook-ul și „autostrăzile” sale manipulatoare

Acum, ne vom mulțumi doar să decantăm învățămintele cu care am putea rămâne după această mare vânzoleală lipsită integral de efecte pozitive, atât pentru cauza noastră, a celor din Diaspora, cât și pentru cauza României în general.

Prima învățătură este legată de felul în care s-a făcut mobilizarea. La mai bine de o lună după ce totul s-a consumat și aproape totul s-a spus, a apărut evident faptul că mobilizarea virtuală a unui număr imaginar de un milion de persoane din Diaspora  pentru a fi dirijați spre țară pe autostrăzile manipulatoare ale Facebookului nu este suficientă și poate duce la regretabile evaluări eronate și degenerări antidemocratice.

Noi, cei ce lucrăm la  pornirea Partidului Diaspora Română, am înțeles din timp eroarea organizatorică ce se producea. Ne-am dat seama cu mult înainte că cifra de un milion de diasporeni a fost lansată în afara oricărei posibilități de realizare de către unii dintre promotorii ideii de manifestație a Diasporei, înclinați mai mult spre visare decât spre realitate. Noi, cei care vrem să participăm activ traducerea visul multora din Diaspora în realitate, nu am avut însă niciun fel de înțelegere pentru rolul mobilizator al acestor visători care s-au erijat în purtători de cuvânt, nechemați, ai celor care doar au privit cu scepticism la acțiunile premergătoare mitingului.

O altă învățătură este legată de faptul că foarte mulți din Diaspora s-au lăsat manipulați cu o ușurință uimitoare de iscusiţii mercenari ai unor ideologii bazate pe violență, vulgaritate și anarhie, deoarece marea majoritate a românilor din afara granițelor nu are asemenea înclinații. Pe de altă parte, cei care și-au dat seama de această abilă manipulare, contrară orientării firești  și democratice, nu au făcut mare lucru pentru a o combate cu mai multă forță.

Protestul Diasporei 10 august 2018

În ultimul moment, cei care au pretins că sunt organizatorii manifestației anunțate zgomotos pentru numărul zdrobitor de un milion, sau chiar două la un moment dat, s-au retras, fiind speriați de demonii violenței pe care i-au tolerat în sânul lor și care visau să conducă la rezultate spectaculoase. Ca urmare, cei câțiva diasporeni care au venit în Piața Victoriei din București din cei un milion care s-au anunțat, au venit fiecare de capul lui într-o confuzie totală, constituind o pradă ideală pentru manipulatorii de profesie. Acești manipulatori nu au întârziat să-și joace rolul așa cum scrie la carte.

Arta concretă a violenței sau „lucrul bine făcut”

După ce diasporenii, cei adevărați şi cei inventați, au trecut prin faza manipulărilor exercitate de specialiștii în arta scrisului și incitării la ură pe rețelele de socializare, cu predilecții teoretice și chiar practice pentru violență au trecut și prin faza manipulărilor exercitate de mercenarii specializați în arta concretă a violenței. Niște „manifestanți pașnici” bine antrenați, asemănători cu cei din galeriile de fotbal sau din taberele de pregătire Antifa și gata să-i pună la pământ pe jandarmi, pentru a le lua pistoalele, au apărut printre ei pentru a le arăta după exemplul lor cum este „lucrul bine făcut”.

Evident că cei veniți din străinătate cu gânduri nonviolente nu au avut nimic comun cu acești oameni, dar neavând busola unui mesaj bine conturat, i-au lăsat pe aceia să-și facă nestingheriți numărul perturbator. Aceasta deoarece cei mai mulți dintre cei veniți din afara țării cu gânduri pașnice, fiind derutați de anumite teorii bazate pe violență care li s-au băgat anterior în cap, s-au văzut dintr-odată în mare contradicție față de principiile democratice pe care și le-au însușit în cadrul diasporei occidentale și ceea ce se petrecea în Piață.

În consecință, nu s-au dezmeticit destul de repede pentru a-i îndepărta pe cei care le-au deturnat în mod flagrant mesajul. Nu era rolul jandarmilor ca împotriva voinței lor să-i îndepărteze, ci în primul rând era rolul celor care chiar au crezut că vin la un miting al Diasporei, pentru a le arăta în mod clar că nu se solidarizează cu asemenea oameni. Aceasta, cu atât mai mult cu cât era vizibil că cei care s-au dedat la atacuri, provocări și violențe și care au avut acțiuni reprobabile, nu aveau absolut nicio legătură cu Diaspora, fiind aduși și poate chiar și plătiți, după logica cea mai elementară, pentru a acționa cu brutalitatea profesională cu care au acționat. Cine i-a plătit și de ce i-a plătit este o altă poveste, dar românii veniți din afara granițelor ar fi trebuit să fie uniți pentru a-i îndepărta imediat pe violenți, dacă acțiunea acestora nu corespundea cu intențiile lor. Tocmai această unitate nu a fost posibilă însă, între cei cu adevărat din Diaspora.

Diaspora română să ia exemplul diasporei maghiare

Propaganda anterioară, bazată pe violență și realizată de niște profesioniști cu școala manipulării, puși în slujba unor interese necunoscute  celor prezenți, au dezorientat și au condamnat la ineficiență și critici întreaga acțiune. Simbioza dintre visul mobilizator, de altfel justificat de situația politică și economică din țară, mesajul călăuzitor și talentul organizatoric nefăcându-se, visul s-a prăbușit în absența tuturor elementelor constitutive.

Așa s-a ajuns la o manifestație care, după ce a fost visată la dimensiuni gigantice sub inspirația violenței și vulgarității de diferite culori, s-a dezumflat ca un imens balon de săpun pentru a se pretinde apoi pașnic, după ce a eșuat violent și după ce a fost pusă în situația de a-și inventa argumente cu care să-și salveze fața.

Partidul Diaspora Română consideră că, în urma acestor învăţăminte, românii din Diaspora ar trebui să ajungă la concluzia că organizarea unui consens între noi cei din afara granițelor și cei din țară, este absolut necesar și în faţa unor împrejurări de genul manifestațiilor cu un mare număr de participanți . Desigur că noi, cei din acest partid, nu putem avea pretenţia de a reduce toate opiniile în toată diversitatea lor la una singură, respectiv cea a noastră. Fiecare curent, fiecare formaţiune politică sau fiecare om poate să-şi exprime democratic opinia izvorâtă din convingerile pe care le are și din realitățile pe care le trăiește. Important este însă ca tot democratic să ajungem la o soluţie care, armonizând pragmatic contradicţiile dintre noi, să conducă la o acţiune care să fie în interesul României și românilor indiferent de locul în care trăiesc și muncesc.

În acest sens, PDR consideră că o mobilizare politică a celor din Diaspora și a celor neimplicați încă politic din țară este strict necesară, pentru a se vedea dacă nu putem realiza ceea ce marea majoritate o noastră dorește, și anume Unirea Diasporei cu Țara, crearea condițiilor pentru întoarcerea acasă a tuturor celor care își doresc repatrierea și punerea în valoare a uriașului capital uman, profesional și economic al cărei depozitar este Diaspora.

În acest sens, PDR mai consideră că ar trebui să-i luăm ca exemplu pe cei care ne sunt cei mai aprigi vecini, respectiv ungurii.

Diaspora maghiară, cu toate că este şi ea destul de divizată, face front comun atunci când este vorba să apere interesele Ungariei împotriva oricui. Calculându-ne bine visurile, clarificându-ne armonios mesajul şi organizându-ne cel puţin tot aşa de bine ca vecinii noștri, putem ajunge și noi la rezultate bune pentru România noastră”.